an III_AP & DREPT_sem.I _2008-2009

vioriciu · Trimis: 14/12/2008 00:26 Titlul subiectului: an III_AP & DREPT_sem.I _2008-2009

Iata subiectele:

CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Subiecte sesiune iarnă – 2008 - 2009
CONF. UNIV. DR. MARIA IONICHE
TITULAR CURS
1. Controlul activităţii autorităţilor administraţiei publice. Formele de control exercitat asupra administraţiei publice
2. Controlului administrativ. Noţiune. Trăsături. Funcţii.
3. Formele de control exercitat asupra administraţiei publice.
4. Elementele componente ale controlului.
5. Clasificare în funcţie de organul care realizează controlul.
6. Clasificare după modalitatea în care se realizează controlul.
7. În funcţie de natura organului care exercită controlul.
8. Clasificarea controlului în funcţie de obiectul urmărit.
9. Noţiunea de control al legalităŃii actelor administrative pe calea
excepţiei de ilegalitate
10. Efectele controlului judecătoresc pe calea excepţiei de ilegalitate
11. Soluţionarea de către instanţele de contencios administrativ a altor
cauze decât cele la care se referă Legea nr. 29/1990 a contenciosului
administrativ
12. Subiecte posibile în vederea evaluării cunostinţelor
13. Jurisdicţia administrativă si actul administrativ jurisdicţional
14. Trăsăturile actului administrativ jurisdicŃional:
15. Dublul grad de jurisdicţie
16. Contenciosul administrativ. Fundamente constituţionale actuale în
materia contenciosului administrativ
17. Trăsăturile contenciosului administrativ în baza Constituţiei si a legii
cadru
18. Recursurile administrative
19. Dublul grad de jurisdicţie
20. Posibilitatea de a ataca în justiţie si actele administrative
cu caracter jurisdicţional
21. Subiectele de sezină potrivit legii contenciosului administrativ nr.
554/2004
22. Subiecte pentru evaluarea cunostinţelor privind contenciosul
administrativ
23. Formularea acţiunii în contencios administrativ
24. Obiectul acţiunii judiciare în contencios administrativ
25. Instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în contencios
26. Acţiunile formulate împotriva Ordonanţelor Guvernului
27. Termenul de formulare a acţiunii în contencios
28. Actele impuse de lege ce se anexează la cererea în contencios
administrativ
29. Citarea părţilor în instanţa de contencios si relaţiile solicitate
de instanţă de la alte autorităţi publice sau instituţii publice
29. Judecarea acţiunii în contencios administrativ
30. Soluţionarea acţiunii în contencios administrativ
31. Hotărârea judecătorească în acţiunea din contencios administrativ
32. Subiecte posibile pentru evaluarea cunostinţelor
33. Aplicaţii practice
34. Concluzii privind procedura de soluţionare a acţiunii în contencios
administrativ
35. Suspendarea executării actului administrativ atacat
36. Cadrul legal al suspendării
37. Aspecte generale privind suspendarea executării actului administrativ
atacat
38. Justificarea suspendării actului administrativ. Soluţii posibile
39. Modalităţi de suspendare a actului administrativ atacat
40. Suspendarea de drept
41. Solicitarea suspendării prin acţiunea principală ( art. 15 din Lege )
42. Suspendarea executării actului atacat la solicitarea Ministerului
Public
43. Celeritatea judecării cererii de suspendare
44. Calea de atac utilizată împotriva hotărârii de suspendare
45. Excepţia de nelegalitate – mijloc de apărare utilizat într-un proces
46. Trăsăturile excepţiei de nelegalitate
47. Soluţionarea excepţiei de nelegalitate – instanţa competentă si
procedura de soluţionare
48. Soluţii pronunţate pe excepţia de nelegalitate
49. Aspecte practice privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate
50. Actele exceptate de la controlul de legalitate realizat de Instanţa de
judecată pe calea contenciosului administrativ
51. Actele supuse controlului administrativ prevăzute de Legea nr.
554/2004
52. Procedura prealabilă acţiunii în contencios administrativ
53. Trăsături specifice ale procedurii prealabile.
54. Introducerea în cauză a funcţionarului public vinovat de emiterea
actului administrativ nelegal atacat
55. Cadrul legal privind chemarea în judecată a funcţionarului public
56. Introducerea în cauză a funcţionarului public în calitate de pârât
57. Chemarea în judecată a funcţionarului se face o dată cu acţiunea în
despăgubiri
58. Introducerea în cauză a funcţionarului public vinovat de neemiterea
unui act
59. Judecarea cererii în contencios administrativ
60. Condiţiile acţiunii în contenciosul administrativ în baza Legii nr.
554/2004 si modificată prin Legea nr. 262/2007 si a Constituţiei revizuite
61. Actul atacat să fie un act administrativ
62. Actul atacat să emane de la o autoritate publică
63. Actul atacat să vatăme un drept sau un interes legitim recunoscut de
lege
64. Să fie îndeplinită procedura prealabilă
65. Regimul juridic al procedurii administrative prealabile
66. Condiţia termenului de introducere a acţiunii în contencios
administrativ
67. Soluţiile pe care le poate da instanţa de contencios administrativ
68. Soluţiile pe care le poate da instanţa de contencios administrativ în
cazul în care nu s-a pus în executare de bunăvoie hotărârea pronunţată în
contencios administrativ
69. Soluţii date de instanţă de contencios administrativ cu privire la
acţiunile ce au ca obiect contracte administrative
70. Soluţia instanţei asupra cererii de suspendare a actului administrativ
atacat si asupra fondului cauzei
71. Publicitatea hotărârilor pronunţate în contencios administrativ
72. Calea de atac împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de contencios
administrativ – recursul
73. Hotărârea pronunţată în calea de atac – decizia instanţa de contencios
74. Efectele hotărârii pronunţate în recurs
75. Titlul executor de contencios administrativ – procedura de executare
76. Executarea hotărârii judecătoresti pronunţate în acţiunea formulată în
contencios administrativ
77. Efectele acţiunii în contencios administrativ
78. Efectele hotărârii judecătoresti pronunţate în contencios
administrativ
79. Incidenţa prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil

Bibliografie
1. Drept administrativ partea a II a, manual unic - Emanuel Albu
coordonator, Cristina Banu, Traian Popescu, Bogdan Georgescu, capitolele
VII si VIII pag. 113- 182.- Universitatea Spiru Haret editura FundaŃia
României de Mâine, 2008-11-30
2. Drept administrativ si stiinŃa administraŃiei – Sinteze –
Contenciosul administrativ – Maria Ioniche, Editura FundaŃia România de
Mâine, Spiru Haret, 2005-2006.
3. Drept administrativ si stiinŃa administraŃiei – Contenciosul
administrativ -Note de curs, Maria Ioniche.
4. Legea contenciosului administrativ comentarii si explicaŃii -
Dacian Cosmin Dragos, Editura AllBeck, 2005.
5. Legea contenciosului administrativ comentariu - Antonie
Iorgovan 2005.
6. Drept administrativ - Ioan Alexandru, Editura economică 2003.
7. Drept administrativ - Ioan Alexandru, Editura Lumina Lex 2005,
Bucuresti.
8. łipiscă Mariana - Introducere în stiinŃa dreptului administrativ,
Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003.
9. Tratat de drept administrativ - Antonie Iorgovan EdiŃia III,
Editura AllBeck, 2001.
10. Drept administrativ si instituŃii politico-administrative -
Verginia Vedinas, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002.
11. Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.
12. ConstituŃia României, revizuită prin Legea 426/29.10.2003.
13. Legea nr. 554/ 04.12.2004 a contenciosului administrativ
modificată prin Legea nr. 262/2007
14. Legea nr. 215/ 2001 a administraŃiei publice locale.
15. Legea nr. 340/ 2004 privind instituŃia publică a prefectului.
16. Legea nr. 213/ 2001 privind regimul juridic al bunurilor din
domeniul public.
17. Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
18. OUG 54/2000 privind regimul concesionărilor.
Data
24.11.2008

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu · Trimis: 14/12/2008 00:29 Titlul subiectului:

Iata ce am reusit sa reyolv pana acum:

1.Controlul activităţii autorităţilor administraţiei publice. Formele de control exercitat asupra administraţiei publice
a) forme de control necontencios exercitat asupra activitatii administratiei publice central
b) forme de control contencios exercitat asupra activitatii administratiei publice central
c) forme de control necontencios exercitat asupra activitatii administratiei publice locale

2. Controlului administrativ. Noţiune. Trăsături. Funcţii.
1.Notiune:
Forma a verificarii de stat înfaptuita de autoritatiile publice executive, în conformitate cu prevederile legale, atât asupra activitatiilor specifice propriului sistem de organe cât si în afara acestuia, în vederea stabilirii existentei sau inexistentei conformitatii dintre actiunea înfaptuitasi normele care o reglementeaza, precum si dupa caz, restabilirea la nevoie a legalitatii încalcate cu toate consecintele decurgând din aceasta pentru actiunea verificata si autorii controlati.
2. Trasaturi:
a) este o activitate derivata din activitatea principala pe care o verifica si cu care formeaza împreuna asa numita administratie activa a statului, distincta de jurisdictia speciala din administratie care alcatuieste o categorie separata;
b) este o activitate secundara, comparativ cu activitatea supusa verificarii;
c) este un atribut al conducerii administrative.
3. Functii:
- functia de constatare;
- functia preventiva;
- functia corectiva;
- functia sanctionatorie.

3.Formele de control exercitat asupra administraţiei publice.(pag.33)
a.controlul intern
b. controlul ierarhic
c.tutela administrative
d.controlul jurisdictional administrativ

4.Elementele componente ale controlului.(pag.15)
a) baza de referinta;
b) obiectul controlului;
c) operatiunile de control.a. obiectul controlului,

5. Clasificare în funcţie de organul care realizează controlul.(pag.39)
a) Controlul autoritatilor puterii legiuitoare – controlul politic
b) Controlul social si controlul opiniei publice.
c) Controlul realizat de instantele judecatoresti

6. Clasificare după modalitatea în care se realizează controlul.(pag.39 – 40)
a) Control intern.
b) Control ierarhic
c) Control prin delegare
d) Control exercitat prin jurisdictie administrativa, prin intermediul autoritatilor cu atributii jurisdictionale;
e) Control exercitat de autoritatile legislative

7. În funcţie de natura organului care exercită controlul.(pag.42)
a. control parlamentar
b. control administrativ
c. controlul judiciar (judecatoresc)
d. controlul exercitat de alte autoritati publice

8. Clasificarea controlului în funcţie de obiectul urmărit.(pag.42 - 43)
a. control general
b. control de specialitate

9. Noţiunea de control al legalităţii actelor administrative pe calea excepţiei de ilegalitate
(pag.62)
Exceptia de ilegalitate a fost definita într-o opinie ca un mijloc de aparare prin care, în cadrul unui proces pornit pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului administrativ, una din parti, amenintata sa i se aplice un asemenea act ilegal, se apara invocând acest viciu si cere ca
actul sa nu fie luat în considerare la solutionarea spetei.

10. Efectele controlului judecătoresc pe calea excepţiei de ilegalitate(pag.63)
Constatarea ilegalitatii unui act de catre instanta, pe calea exceptiei de ilegalitate,nu duce la desfiintarea actului.

11. Soluţionarea de către instanţele de contencios administrativ a altor cauze decât cele la care se referă Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrative (pag.64 - 68)
a) cauze prevazute de Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale
b) cauze reglementate de alte legi

13. Jurisdicţia administrativă si actul administrativ jurisdicţional(pag.73 - 74)
Jurisdictia administrativa este activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale specifice procedurii judiciare, în urma careia rezulta un act administrativ cu caracter jurisdictional.
Actul administrativ jurisdictional este acel act juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale în solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.

14. Trăsăturile actului administrativ jurisdicţional(pag.74)
- este un act administrativ tipic al organului de la care emana
- este un act administrativ cu caracter individual
- este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative
- procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, în care se regasesc principii comune acesteia, si anume: contradictorialitate, independenta, posibilitatea partilor de a fi reprezentate de un aparator.
- obligatia motivarii actului, care îl apropie pe acesta de sentintele instantelor judiciare.

15. Dublul grad de jurisdicţie(pag.74)
Litigiile privind actele administrative emise de autoritatile publice pâna la nivelul judetului (comunale, orasenesti, municipale), cu exceptia Municipiului Bucuresti, se solutioneaza în fond la sectiile de contencios administrativ de la nivelul tribunalelor si în recurs la curtile de apel.

16. Contenciosul administrativ. Fundamente constituţionale actuale în materia contenciosului administrativ(pag.81)
Contenciosul administrativ este totalitatea mijloacelor juridice puse la dispozitia cetatenilor pentru a putea lupta în vederea restabilirii ordinii de drept, tulburata prin actele juridice si faptele materiale ale organelor administratiei publice, intervenite în aplicarea legilor si în functionarea serviciilor publice.
Contenciosul administrativ reprezinta totalitatea litigiilor dintre autoritatile publice, pe de o parte, si cei vatamati în drepturile, libertatile si interesele lor legitime, pe de alta parte.

17. Trăsăturile contenciosului administrativ în baza Constituţiei si a legii cadru(pag.91-92)
a. obiectul specific al litigiilor de drept administrative
b. calitatea partilor în litigiu
c. tipul de contencios instituit
d. caracterul facultativ al procedurii administrative prealabile

18. Recursurile administrative(pag.93)
Recursul administrativ este reprezentat de sesizarea printr-o reclamatie a unui organ administrativ care ar putea fi cel emitent sau cel ierarhic superior lui. Aceasta categorie de recursuri include recursul gratios si recursul ierarhic.

19. Dublul grad de jurisdicţie(pag.94)
Litigiile privind actele administrative emise de autoritatile publice de la nivel judetean si central intra în competenta materiala pentru fond la sectiile de contencios administrativ de la nivelul curtilor de apel, iar în recurs la sectia de contencios a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

20. Posibilitatea de a ataca în justiţie si actele administrative cu caracter jurisdicţional (pag.94 – 95)
Prin actele jurisdictionale se poate transa cu forta de adevar, legal, un conflict de drepturi sau se poate constata cu aceeasi tarie o situatie de drept sau de fapt; ele sunt savârsite numai dupa o procedura ce se aseamana cu procedura judiciara.
Din punct de vedere al caracterului lor, dedus din natura organului care le emana, aceste acte jurisdictionale sunt acte administrative tipice, deoarece sunt emise de autoritati administrative. Datorita specificului acestor acte – acela de a solutiona anumite litigii din sfera administratiei active dupa o procedura în care se gasesc principii similare procedurii judiciare –, ele au fost sustrase, traditional, controlului de legalitate al controlului de contencios administrativ.
a. pot fi chemati în justitie atât functionarul care a elaborat actul, cât si cel care se face vinovat de neemiterea lui prin refuzul rezolvarii cererii.Autoritatea publica e cea care elibereaza actul, iar functionarul e cel care îl elaboreaza;
b. functionarul public chemat în justitie are calitatea procesuala de sine statatoare, este pârât în contenciosul administrativ, având calitatea procesuala pasiva;
c. functionarul public poate fi chemat în instanta numai daca se solicita despagubiri pentru prejudiciul cauzat sau pentru întârziere.

21. Subiectele de sezină potrivit legii contenciosului administrativ nr.554/2004(pag.96-97)
În procesele de contencios partile care au calitatea de reclamant sunt denumite subiecte de sezina, si sunt urmatoarele:
a. orice persoana fizica sau juridica care se considera vatamata într-un drept al sau ori
într-un interes legitim
b. Avocatul Poporului
c. Ministerul Public
d. Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal

23. Formularea acţiunii în contencios administrative(pag.104-105)
Dupa îndeplinirea procedurii prealabile se poate formula actiunea în justitie în 30 de zile de la primirea raspunsului autoritatii emitente a actului administrativ, urmare promovarii recursului gratios,sau de la expirarea celor 30 de zile in care autoritatea trebuie sa dea raspunsul. Acest termen este un termen de prescriptie susceptibil de suspendare,intrerupere,repunere in termen,insa actiunea trebuie formulate la instanta in termenul maxim de un an de la data comunicarii actului administrativ a carui anulare se cere.Acest termen de un an a fost considerat termen limita de prescriptive sau termen de decadere.Indiferent cum l-am denumi,literature juridical este unanima in a aprecia ca termenul de un an este termen limita
În actiunea introdusa reclamantul poate cere anularea actului administrativ,recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei suferite prin incalcarea dreptului pe care legea i-l recunoaste sip e care autoritatea administrativa l-a incalcat.

24. Obiectul acţiunii judiciare în contencios administrative(pag.105 -106)
Cu ocazia formularii actiunii judiciare în contencios administrativ, reclamantul poate cere urmatoarele:
- anularea actului administrativ unilateral, vatamator, în tot sau în parte
- repararea pagubei suferite, ca urmare a actului administrativ vatamator
- daune morale
- obligarea autoritatii pârâte sa emita un anumit act în conditiile si cu respectarea legii
- amendarea conducatorului
- amendarea persoanei vinovate (a functionarului public) de emitere a actului ilegal sau vinovate de refuzul eliberarii actului în conditiile legii.

25. Instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în contencios(pag.106)
Când un act este considerat vatamator si este emis de o autoritate publica locala, cererea poate fi solutionata de tribunale, iar când actul este emis de o autoritate publica centrala, cererea se solutioneaza de Curtile de Apel, la sectia contencios administrativ si fiscal .

26. Acţiunile formulate împotriva Ordonanţelor Guvernului(pag.107)
Se poate ataca, asa cum am aratat, pe calea actiunii în contencios, atât o Ordonanta de Guvern sau o dispozitie din Ordonanta de Guvern, când aceasta este vatamatoare pentru cel ce reclama, cât si Hotarârile de Guvern sau dispozitii cuprinse în acestea. Aceste actiuni pot fi formulate oricând, dar trebuie subliniat faptul ca pentru atacarea Ordonantelor de Guvern este obligatoriu ca actiunea sa fie însotita de exceptia de neconstitutionalitate.

27. Termenul de formulare a acţiunii în contencios(pag.107)
a. 6 luni de la emiterea actului respectiv
b. 6 luni de la data respingerii plângerii
c. 6 luni de la încheierea unui contract administrativ.
Exista situatii în care cererile împotriva actelor administrative vatamatoare se pot introduce si peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de 1 an. Termenul de 6 luni este un termen de prescriptie, iar termenul de 1 an de la emiterea actului este un termen de decadere.

28. Actele impuse de lege ce se anexează la cererea în contencios administrative(pag.108)
a. actul de autoritate considerat vatamator
b. copie de pe plângerea prealabila
c. cererea de probe (acte, martori, avize, expertize, interogatorii si orice alte acte ce pot fi depuse în aparare si în sustinerea actiunii formulate)

29. Citarea părţilor în instanţa de contencios si relaţiile solicitate de instanţă de la alte autorităţi publice sau instituţii publice(pag.108)
Presedintele instantei, când primeste cererea-actiunea în contencios, o înregistreaza si verifica timbrajul, stabileste un termen de judecata de urgenta, cu mentiunea ca reclamantul sa timbreze cu suma (precizata pe citatie), iar pârâtul, cu mentiunea sa depuna întâmpinare. Se mai pot cere relatii de la organele emitente ale actului atacat sau de la alte organe de autoritate, implicate în emiterea acelui act. În cazul în care se ataca un act emis de o autoritate administrativa, iar reclamantul are calitatea de tert a actului, se citeaza partile si trebuie sa se citeze cu mentiunea depunerii tuturor actelor necesare solutionarii cauzei.

29. Judecarea acţiunii în contencios administrative(pag.109)
Judecarea actiunii in contencios administrativ se face de urgenta,in sedinta publica,iar completul de judecata se constituie dintr-un judecator.
Termenele de judecata sunt scurte,asa incat actiunile sa fie rezolvate intr-un timp rezonabil,fiindca altfel,in multe imprejurari,solutionarea cu intarziere a litigiului nu ar mai prezenta utilitate pentru apararea drepturilor celor vatamati.

30. Soluţionarea acţiunii în contencios administrative(pag.113 – 114)
Problema centrala a solutionarii cauzelor de contencios administrative graviteaza in jurul legalitatii actelor administrative.
Cauzele de ilegalitate ale actelor administrative constatate cu prilejul solutionarii unor actiuni in contencios administrative sunt:
- încalcarea regulilor si a principiilor de drept de catre autoritatea publica ce a emis actul contestat
- încalcarea regulilor de competenta in emiterea actelor administrative

31. Hotărârea judecătorească în acţiunea din contencios administrative(pag.115-118)
In afara de anularea totala sau partiala a actului administrativ,instanta poate obliga autoritatea publica parata sa emita un act administrativ,sa inlocuiasca sau sa modifice un act administrativ,ori sa elibereze un certificat,o adeverinta sau un act inscris pentru realizarea dreptului pretins de reclamant.
În cazul admiterii cererii, instanta va hotari si asupra daunelor materiale si morale.

34. Concluzii privind procedura de soluţionare a acţiunii în contencios administrative(pag.
Împotriva hotarârii pronuntate de tribunal ca prima instanta de contencios administrativ recursul se introduce la Curtea de Apel, iar împotriva hotarârii pronuntate în prima instanta de Curtea de Apel recursul se introduce la Sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de
Justitie.

35. Suspendarea executării actului administrativ atacat(pag.118-119)
Exista doua situatii, doua posibilitati de a cere suspendarea actului vatamator, si anume:
- când se cere suspendarea actului, judecarea acestei cereri se face de urgenta cu citarea
partilor; iar instanta da o încheiere care este executorie de drept si care are cale de atac, recursul în termen de 5 zile de la pronuntare. Daca s-a atacat cu recurs, recursul nu conduce la suspendarea acestei încheieri, adica a executarii în cazul în care s-a admis suspendarea executarii actului atacat. În acest prim caz, instanta dispune suspendarea actului atacat pâna la
solutionarea pe fond a cauzei.
- instanta pronunta suspendarea actului atacat pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, adica pâna la ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii. Pentru a solicita executarea
suspendarii actului administrativ individual vatamator, se impune ca partea care o cere sa faca dovada ca cererea ei se justifica si ca în aceste conditii se previne o paguba iminenta ce s-ar produce prin punerea în executare a actului administrativ.

36. Cadrul legal al suspendării ?????????
Legea Contenciosului administrativ

37. Aspecte generale privind suspendarea executării actului administrative atacat(pag.119)
Orice parte interesata poate sa ceara suspendarea actelor de autoritate individuale considerate de parte ca vatamatoare.
În primul caz, instanta dispune suspendarea actului atacat pâna la solutionarea pe fond a cauzei.
În al doilea caz, instanta pronunta suspendarea actului atacat pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, adica pâna la ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii.

38. Justificarea suspendării actului administrativ. Soluţii posibile(pag.120)
a. Devine necesara suspendarea actelor administrative, atunci când sunt contestate din punct de vedere al legalitatii si când prin executarea lor ar putea provoca o paguba persoanelor fizice sau juridice protejate prin institutia contenciosului administrative
b. Suspendarea întemeiata pe exercitarea recursului administrative si dureaza pâna la solutionarea cauzei fond.
c. Suspendarea, ca acesoriu al actiunii în fata instantei de contencios administrariv.

39. Modalităţi de suspendare a actului administrativ atacat(pag.120)
- suspendarea de drept, o data cu introducerea recursului administrativ sau a actiunii în justitie;
- suspendarea la cerere, însa tot de drept, în unul din aceste doua cazuri;
- suspendarea judecatoreasca, la cerere, înainte de introducerea cererii în anulare, o data cu aceasta sau dupa pornirea procesului.

40. Suspendarea de drept(pag.123)
Introducerea actiunii în contencios administrativ poate avea ca efect suspendarea de drept a actului administrativ atacat. Este cazul contenciosului obiectiv declansat la initiativa prefectului sau a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
De asemenea, în temeiul Legii nr.215/2001, hotarârea de dizolvare a consiliului local sau ordinului de constatare a dizolvarii consiliului sunt suspendate de drept în momentul intentarii actiunii de catre consilierii interesati.
În cazul prevazut de O.U.G.nr 194/2002 modificata prin Legea nr 482/2004, privind Regimul strainilor în România, suspendarea de drept a executarii dispozitiei de parasirea teritoriului României, atunci când persoana a formulat actiune în contencios administrativ, solicitând anularea acesteia .

41. Solicitarea suspendării prin acţiunea principală ( art. 15 din Lege ) (pag. 125)
Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instant va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pâna la solutionarea actiunii în fond.

42. Suspendarea executării actului atacat la solicitarea Ministerului Public(pag.124)
Când în cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare,
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzator.
Suspendarea la solicitarea Ministerului Public este supusa unor anumite conditii:
a) poate viza doar acte normative;
b) este întemeiata doar atunci când prin actul normativ se perturba grav activitatea unui serviciu public „administrativ” de importanta nationala ( inexplicabil, nu si locala);
c) este întemeiata pe un interes public major, nu pe un drept subiectiv vatamat, fiind, prin urmare, „obiectiva”;
d) este independenta de actiunea în anularea actului administrativ
normativ.

43. Celeritatea(urgenţa) judecării cererii de suspendare(pag.128)
Legea prevede anumite masuri, menite a facilita judecarea cu celeritate a cererii de suspendare: solutionarea de urgenta, în camera de consiliu, însa întotdeauna cu citarea partilor, iar hotarârea este executorie de drept.

44. Calea de atac utilizată împotriva hotărârii de suspendare(pag.128)
Atât sentinta,cât si încheierea, vor putea fi atacate cu recurs, în termen de 5 zile de la pronuntare, recursul fiind nesuspensiv de executare, prin urmare admiterea cererii de suspendare produce efecte juridice si pe parcursul solutionarii recursului.

45. Excepţia de nelegalitate – mijloc de apărare utilizat într-un proces(pag.137)
Este un mijloc de aparare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului administrativ, una dintre parti, amenintata sa i se aplice un asemenea act ilegal, se apara invocând acest viciu si cere ca actul sa nu fie luat în considerare la solutionarea spete.

46. Trăsăturile excepţiei de nelegalitate(pag.138-139)
a) este o ,,aparare”: nu are ca efect anularea actului administrativ, ci doar constatarea ilegalitatii si înlaturarea lui din cauza;
b) poate fi ridicata oricând (este imprescriptibila) si pe tot parcursul procesului judiciar (fond, apel sau recurs); vizeaza numai actele adminitrative tipice, nu si actele administrative
asimilate;
c) poate fi ridicata de oricare parte a procesului sau de instanta din oficiu;
d) instanta de drept comun poate refuza sesizarea instantei de contencios administrativ numai în cazul în care de actul administrativ cercetat nu depinde solutionarea în fond a pricinii, fapt care va fi reflectat ulterior de considerentele hotarârii;
e) competenta solutionarii pe fond a exceptiei de ilegalitate apartine instantei de contencios administrativ;
f) instanta de contancios administartiv poate considera sesizarea ca inadmisibila daca încheierea de sesizare nu este motivata; instanta va judeca exceptia în procedura de urgenta, în sedinta publica si cu citarea partilor;
g) hotarârea poate fi atacata cu recurs, în termen de 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare si se judeca în 3 zile de la înregistrare, cu citarea partilor prin publicitate.

47. Soluţionarea excepţiei de nelegalitate – instanţa competentă si procedura de soluţionare(pag.140-141)
Cererile în contencios administrativ se solutioneaza fie de catre tribunal, fie de Curtea de Apel pe fond, iar în recurs de catre Curtea de Apel sau Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Solutionarea exceptiei de nelegalitate se face:
- de urgenta, în sedinta publica cu citarea partilor
- indiferent daca se pronunta o hotarâre sau o încheiere acesta se va da cu drept de recurs, care se declara în termen de 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare.

48. Soluţii pronunţate pe excepţia de nelegalitate(pag.142)
Instanta va pronunta o incheiere sau o hotarâre, ambele cu drept de recurs.
Hotarârea ( încheierea – dupa caz) care se pronunta asupra exceptiei de nelegalitate trebuie motivata atât în drept cât si în fapt, considerentele acesteia fiind în concordanta cu probele de la dosar si raportate la textul legal al carui nelegalitate se invoca, în sensul ca emitentul actului
administrativ a încalcat (sau nu) dispozitiile legale, întocmind un act nu numai nelegal dar si vatamator pentru partea care a invocat exceptia.

49. Aspecte practice privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate(pag.143-145)
a. de admitere a exceptiei de nelegalitate a actului si în consecinta nu se va tine cont de el la solutionarea cauzei pe fond în cadrul caruia s-a invocat exceptia;
b. fie de respingerea exceptiei de nelegalitate, iar în consecinta actul administrativ unilateral va reprezenta în continuare o proba si care va fi analizata în coroborare cu celelalte probe din dosarul initial în care s-a ridicat exceptia.

50. Actele exceptate de la controlul de legalitate realizat de Instanţa de judecată pe calea contenciosului administrative(pag.149)
- actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
- actele de comandament cu caracter militar;
- actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara;
- actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru înlaturarea consecintelor calamitatilor naturale,
epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere

51. Actele supuse controlului administrativ prevăzute de Legea nr. 554/2004(pag.

52. Procedura prealabilă acţiunii în contencios administrativ(pag.157)
Plângerea prealabila reprezinta plângerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocarii acestuia

Procedura prealabila poate îmbraca doua forme:
- recurs gratios
- recurs administrativ ierarhic.
Procedura prealabila este obligatorie.

53. Trăsături specifice ale procedurii prealabile.(pag.158-159)
- au caracter de procedura prealabila obligatorie toate plângerile prealabile, inclusiv cele realizate pe calea procedurii jurisdictionale special;
- plângerea prealabila este formulata în toate cazurile de catre o persoana vatamata împotriva actului administrativ vatamator, emis de o autoritate publica administrative;
- plângerea prealabila se formuleaza în toate cazurile înainte de a formula actiunea în contencios administrativ, ceea ce reprezinta o conditie prealabila obligatorie a acesteia;
- plângerea prealabila se introduce la organul emitent sau la cel ierarhic superior, sau la alt organ la care legea se refera expres (prevazut printr-o lege speciala);
- este necesar ca plângerea prealabila sa se formuleze într-un anumit termen(6 luni, cel târziu de la emiterea actului contestat).

54. Introducerea în cauză a funcţionarului public vinovat de emiterea actului administrativ nelegal atacat(pag.163-164)
(1) Cererile în justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi formulate si personal împotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
(2) Persoana actionata astfel în justitie îl poate chema în garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

55. Cadrul legal privind chemarea în judecată a funcţionarului public(pag.163)
Introducerea în cauza a functionarului puiblic este reglementata expres prin legea contenciosului administrativ respectiv în art. 16 din Legea nr. 554/2004.

56. Introducerea în cauză a funcţionarului public în calitate de pârât

57. Chemarea în judecată a funcţionarului se face o dată cu acţiunea în despăgubiri (pag.166-167)
Chemarea în judecata a functionarului se face o data cu actiunea în despagubiri, prin urmare ea va lua forma cererii accesorii actiunii în anulare sau în obligare la rezolvarea cererii; de asemenea, ea va putea fi ceruta pe cale principala, ulterior judecarii cererii de anulare, atunci când despagubirile nu au putut fi cunoscute la data judecarii cererii în anulare, sau în fata instantei de contencios administrativ, atunci când nu se doreste anularea actului sau obligarea la rezolvarea cererii. Credem ca nu este admisibila chemarea în judecata a functionarului public pe calea unei actiuni principale cu acest singur obiect.

58. Introducerea în cauză a funcţionarului public vinovat de neemiterea unui act(pag.170)
Pentru egalitate de tratament juridic, functionarul public, având calitatea de pârât într-o astfel de actiune, are posibilitatea sa cheme în judecata, printr-o cerere în garantie, pe seful sau ierarhic, urmând ca instanta, pe baza probelor de la dosar, sa se pronunte asupra legalitatii sau nelegalitatii actului atacat si asupra vinovatiei pârâtilor, daca este cazul si asupra vinovatiei functionarului public sau a superiorului acestuia.

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu

Subiectele

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”- BRASOV
FACULTATEA DE STIINŢE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE
CADRU DIDACTIC: LECT. UNIV. DR. SERBAN CERNAT CLAUDIA
DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR
PROGRAMA ANALITICĂ
2008-2009
• Disciplină obligatorie, sem. I, ore săptămânal-învăţământ de zi
• Specializările: Drept si Administraţie Publică
• 2 –curs, 1-seminar, total ore semestru: 28 ore de curs si 14 ore seminar
• 6 credit; examen
CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
1. Conceptul de domeniu- scurt istoric al evoluţiei teoriilor domeniale, distincţia dintre domenii
2. Dreptul administrativ al bunurilor- componentă a dreptului public, caractere specifice, raportul acestuia cu celelalte ramuri de drept
3. Proprietatea- instituţie fundamentală a statului de drept. Definiţie, conţinut,caractere, tipuri. Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale.
4. Patrimoniul si drepturile domeniale- noţiune si caractere juridice. Patrimoniul statului si unităţilor administrativ-teritoriale. Drepturile domeniale.
5. Delimitări conceptuale privind domeniul public si privat- clasificarea, constituirea si regimul juridic al celor două tipuri de domenii
6. Domeniul public- titularii si bunurile care alcătuiesc domeniul public, regimul juridic al bunurilor domeniului public, modalităţile de constituire a domeniului public, utilizarea bunurilor domeniului public, particularităţi privind ocrotirea si apărarea dreptului de proprietate publică
7. Exproprierea si rechiziţia de bunuri- natură juridică, subiecte, principii, si proceduri
8. Utilizarea bunurilor din domeniul public- clasificarea modalităţilor de utilizare a bunurilor domeniului public. darea în administrare a bunurilor domeniului public. Concesionarea bunurilor domeniului public. Închirierea bunutrilor proprietate publică. darea în folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică
9. Diverse regimuri domeniale reglementate prin legi speciale- ex: privind folosirea terenurilor care formează fondul funciar; privind căile terestre naţionale de comunicaţii; regimul domenial al frontierei de stat, a apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale României, al spaţiului aerian; regimul juridic al Deltei Dunării; regimul juridic al patrimoniului cultural naţional.
10. Domeniul privat administrativ- definiţie, particularităţi, regimul juridic al bunurilor aparţinând domeniului privat, exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniului privat

BIBLIOGRAFIA MINIMALĂ OBLIGATORIE
• Albu Emanuel- Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucuresti, 2008
• Adam Ioan- Proprietatea publică si privată asupra imobilelor în România, Editura All Beck, Bucuresti, 2000
• Bălan Emil- Dreptul administrativ al bunurilor, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007
• Chelaru Eugen- Administrarea domeniului public si a domeniului privat, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
• Filipescu P. I.,Filipescu Andrei I. – Drept civil - Dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2000
• Iorgovan A.- Tratat de drept administrativ, vol.I, ediŃia 4, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
• Pop Liviu – Dreptul de proprietate si dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
• Romano E. Safta- Dreptul de proprietate privată si dreptul de proprietate publică în România, Ed. Graphis, Iasi, 1993
• Vedinas Virginia, Alexandru Ciobanu- Reguli de protecŃie domenială privind unele bunuri proprietate privată, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
LEGISLAłIE
• ConstituŃia României- revizuită si publicată în M. Of. Nr. 767/31.10.2003 (Legea nr. 429/2003 de revizuire a ConstituŃiei a fost aprobată prin referendumul naŃional din 18-19 octombrie 2003 si a intrat în vigoare la data de 29.10.2003, data publicării în M. Of. Nr. 758 a Hotărârii CurŃii ConstituŃionale nr. 3/2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naŃional din 18-19 octombrie 2003).
• Codul civil
• Actele normative în vigoare care reglementează materia

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu

Subiectele

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Departamentul de Limbaje specializate
LIMBA ENGLEZĂ, Anul III, sem. I
Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative,
Specializările Drept si AdministraŃie Publică
Manual obligatoriu: Lavinia Nădrag, Manuela Stroescu – English for Law Students, Ed. FundaŃiei
România de Mâine, Bucuresti, 2002/6.
Modul de stabilire a notei finale: ÎnvăŃământ cursuri de zi: test grila Blackboard
Învăţământ cursuri ID/FR: test grila Blackboard
Titularul cursului: Lector univ. drd. Ana Munteanu
anamunteanu.engleza@gmail.com
Conţinutul tematic al cursului:
I. Unit 4 – Criminal Procedure (p. 48-72)
• Do civil law and common law systems have the same approach to criminal procedure?
• What is the inquisitorial system and respectively the adversarial system?
• Which are the main differences between the two legal systems – the common law and the civil law in terms of criminal procedure?
• What is the difference between indeterminate sentence, determinate sentence and presumptive sentence?
• How does probation work? Who can obtain probation and under what circumstances?
• Look up the following legal terms in a Legal Dictionary: criminal, offender, felony, misdemeanor, homicide, murder, manslaughter, jail, prison, etc. (p. 60-61)
Exemplu de grilă:
Choose the correct sentence about the two legal systems: common law systems and civil law systems:
a. Civil law and common law systems have the same approach to criminal procedure.
b. Civil law and common law systems have entirely different approaches to criminal procedure.
c. The legal systems in England, Canada and the United States are based on the civil law tradition.
II. Unit 5 – Courts (p. 73-94)
• What is the difference between courts of record and courts not of record?
• What is the structure of courts in United Kingdom?
• What is the structure of courts in the United States?
• What is the structure of the United States Congress?
• Define and make sure you understand the difference between federal courts, constitutional courts and legislative courts in the U.S.
• Look up the following legal terms in a Legal Dictionary: petit jury, grand jury, trial jury, bench trial, petitioner, respondent, etc (p. 83-88).
Exemplu de grila:
Choose the right answer:
The United States Congress, which includes the House of Representatives and the Senate, represents the …......................... of the government.
a. executive branch
b. legislative branch
c. constitutional branch
Unit 6 – The British Constitution and Government
• What elements does the Constitution of the United Kingdom consist of?
• What is the difference between the House of Commons and House of Lords?
• How do you translate the following British titles: Lord Chancellor, Chancellor of the Exchequer, Home Secretary, Foreign Secretary?
Exemplu de grila:
Choose the correct answer:
The House of Lords is ………………….
a. the upper house of the Parliament of the United States of America.
b. the part of the British Parliament that consists of politicians who are not elected by the people.
c. a synonymous term for the House of Commons.
Unit 7 - The United States Constitution and Government.
• Compare the Constitution of the United States with the British Constitution (elements, structure, nature – written/unwritten, etc.)
• What do the three parts of the U.S. Constitution consist of and what is their function?
• Express in your own words the meaning of the main important Amendments of the U.S. Constitution.
• What is the structure of the American System of Government?
• Which are the main important American political parties? What do you know about them?
Exemplu de grila:
Choose the right answer about the American parties:
The …................... are mostly interested in establishing social programs for people in need, such as the poor, the unemployed, the elderly and they oppose military spending.
a. Republicans
b. Democrats
c. Conservatives
Grammar: Reported Speech, Idioms, Phrasal Verbs.
Exemplu de grile:
Reported Speech:
Turn the following Direct Speech into Reported Speech, by making any necessary changes:
‘I think it is extremely unlikely that you will be asked to testify’, said the lawyer.
a. The lawyer reassured me that it was extremely unlikely that I will be asked to testify.
b. The lawyer reassured me that it is extremely unlikely that I will be asked to testify.
c. The lawyer reassured me that it was extremely unlikely that he would be asked to testify.
d. The lawyer reassured me that it was extremely unlikely that I would be asked to testify.
Choose the right answer:
The policeman asked the old woman why ................. to identify the mugger the previous day.
a. did she failed
b. did you fail
c. she has failed
d. she had failed
Idioms:
Choose the right answer:
In the sentence: Losing the trial means more money down the drain., the idiom more money down the drain means:
a. more money spent for a good cause
b. more money spent well
c. more money wasted in vain
d. more profit obtained
Choose the right answer:
The attorneys can talk until they ................ but I don’t think they’ll convince the jury that this guy is innocent.
a. turn blue
b. are blue in the face
c. scream blue murder
Phrasal Verbs:
Choose the right phrasal verb:
The Constitution of the United Kingdom is .......... of statute law, common law, and conventions.
a. made up
b. made out
c. made over
d. made by
Choose the right phrasal verb:
The attackers threatened to …… me ….. if I didn’t give them my wallet.
a. beat in
b. beat down
c. beat up

Bibliografia minimă obligatorie: Lavinia Nădrag, Manuela Stroescu – English for Law Students, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2002/6.
Ruxandra Vasilescu – Commercial Correspondence, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2006.
Vladimir Hanga, Rodica Calciu – DicŃionar juridic englez - român si român- englez, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2007.
Onorina Grecu – DicŃionar juridic român-englez, englez-român, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
Bibliografie facultativă: Marcella Chartrand, Catherine Millar, Edward Wiltshire, English for Contract and Company Law, Thomson, Sweet & Maxwell, London, 2003.
Jacqueline Martin & Chris Turner, AQA Law for A2, printed in Great Britain for Hodder Education, first published 2004.
Blackstone’s EC Legislation, Sixth Edition, Edited by Nigel G. Foster, BA, LLM, Dip German, Blackstone Press Limited, 1995.
Collins, L. – European Community Law in the United Kingdom, 4th edition, London, Butterworths, 1990. Weatherill, Stephen and Beaumont, Paul – EC LAW, Second Edition, Penguin Books, 1995.
A.J. Thomson and A.V. Martinet – A Practical English Grammar - Exercises 1 and Exercises 2, Oxford University Press, 1986.
Georgiana GălăŃeanu Fârnoagă – Sinteze de gramatică engleză – exerciŃii si teste de evaluare, Bucuresti, 1992.

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu

Subiectele

Tematică si subiecte pentru examen
Limba franceză
Drept si AdministraŃie Publică
anul III, semestrul I
Curs:
1. Bondrea, E. (coord), GraŃianu, O., (Initiation à la langue française du
droit. Applications – type tests, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucuresti, 2006 ;
2. Cristea, T., Bondrea, E., Eléments de grammaire française, Editura
FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2002 ;
Bibliografie facultativă :
1. Danilo, M. (coord.), Penfornis, J.-L., (2005), Le français du droit, Editura
Jean-Luc Wollensack, Paris
2. Soignet, M., (2006), Le français juridique, Editura Hachette, Paris
3. Saras M., Stefănescu, M., (1976), Gramatica practică a limbii franceze,
Editura StiinŃifică si Enciclopedică, Bucuresti
Unité 1
a. Quels sont les institutions de l’Union Européenne ? ( p. 39-40)
- Quels sont les principaux traités conclus qui régissent le fonctionnement de l ‘Union Européenne?
- Quels sont les institutions fondamentales qui mettent en place les traités
européens ?
- Où est le siège de chacune des institutions citées ci-dessus ?
- Quelles sont leurs attributions?
b. Expression du temps
Unité 2
a. Citez les institutions politiques et administratives de l’Union Européenne.(p. 41)
- Qui compose le Parlement Européen et quel est son rôle ?
- Qui sont les membres de la Commission Européenne ?
- Quelles sont les responsabilités du Conseil des ministres ?
- Combien de fois par an se réunissent-ils les chefs d’États et de gouvernements ?
b. Expression de la conséquence
Unité 3
a. Quels sont les traités et les textes de droit communautaire? (p. 41-42)
- Quels sont les types de traités que vous connaissez?
- Qu’est-ce qui prévoit le règlement ?
- Qu’est-ce qui impose aux États membres les prévisions d’une directive
communautaire ?
- Quelles sont les conséquences d’une décision européenne ?
- Quel est le rôle d’une recommandation ?
b. Expression du but
Unité 4
a. Les traités et les textes de l’Union Européenne (suite) (p. 42-43)
- Comment sont élaborés les textes européens ?
- Trouvez la procédure de consultation.
- Étudiez le déroulement de la procédure de coopération.
- Faites un commentaire sur l’adoption à la majorité qualifié et sur l’unanimité !
b. Expression de la condition
Unité 5
a. Quelles sont les institutions judiciaires de l’Union Européenne ? (p. 43-49)
- Quel est le mandat des juges et des avocats nommés ?
- Où est le siège de la Cour de justice ?
- Quand a été créé le Tribunal de grande instance ?
- Quelles étaient les responsabilités et les attributions du tribunal de grande instance au fil des années ?
- Citez d’autres institutions de l’Union Européenne.
b. Expression de la cause
Unité 6
a. Le mandat; les différentes obligations des personnes juridiques (p. 49-60)
- Lisez l’interview de maître Champion.
- Trouvez les raisons pour lesquelles on risque d’être mis en garde à vue
- Définissez le mandat judiciaire.
- Citez quelques petites infractions/contraventions au Code de la route.
b. Expression de la concession
Unité 7
a. Les professionnels du droit (p. 61-62)
- Qui sont les magistrats du siège ?
- Donnez la définition de l’inamovibilité.
- Expliquez le terme magistrature assise.
- Mettez en évidence les qualités d’un bon avocat.
- Quelles sont les responsabilités et les compétences dont font preuve les juristes d’entreprise?
- Qui assure le secrétariat d’un tribunal ?
- Citez quelques attributions des huissiers.
- Mettez en évidence l’importance du travail d’un notaire.
b. Expression de l’opposition
Unité 8
a. Le personnel de la juridiction (p.62-71)
- Qui élit les magistrats du siège?
- Quelle est la durée de leur mandat ?
- Qui a le droit d’aviser et de nommer les juges des tribunaux ?
- Parlez du statut des juges des tribunaux.
- Citez le rôle du Tribunal de grande instance, de la Cour d’appel et de la Cour de cassation.
b. Expression de l’interrogation
Remarque :
Pour les points « b » de chaque unité, consultez les manuels de grammaire recommandés.

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu

Subiectele

INSTITUŢIILE POLITICE SI ADMINISTRATIVE
Subiecte sesiune iarnă – 2008 - 2009
CONF. UNIV. DR. MARIA IONICHE
TITULAR CURS
1. Organizarea administraţiei public e
2. Concepte fundamentale în teoria organizării administraţiei publice
3. Noţiunea de organ al administraţiei publice
4. Noţiunea de sarcini ale organelor administraţiei publice
5. Noţiunile de competenţă si de capacitate a organelor administraţiei
publice
6. Natura juridică a regimului politic instituit prin Constituţia României
din 1991
7. Presedintele României
8. Statutul constituţional al Presedintelui
9. Alegerea si mandatul Presedintelui
10. Atribuţiile Presedintelui României
11. Actele Presedintelui României
12. Forme de concretizare a activităţii Presedintelui
13. Natura decretelor Presedintelui
14. Regimul juridic al decretelor Presedintelui
15. Răspunderea Presedintelui României
16. Cadrul constituţional al răspunderii Presedintelui României
17. Răspunderea politică a Presedintelui României
18. Răspunderea penală a Presedintelui României
19. Declansarea procedurii de punere sub acuzare
20. Votarea cererii de punere sub acuzare
21. Guvernul
22. Natura juridică a Guvernului
23. Reglementarea Guvernului potrivit Constituţiei României din 1991,
revizuită si republicată
24. Statutul membrilor Guvernului
25. Aparatul de lucru al Guvernului
26. Învestitura Guvernului potrivit ConstituŃiei României din 1991,
revizuită si republicată
27. Mandatul Guvernului potrivit Constituţiei României din 1991
28. Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
29. Suspendarea din funcţia de membru al Guvernului
30. Statutul Primului-ministru
31. Funcţiile si atribuţiile Guvernului
32. Rolul si funcţiile Guvernului
33. Raporturile Guvernului cu Parlamentul
34. Actele Guvernului
35. Regimul constituţional al Hotărârilor de Guvern
36. Regimul constituţional al Ordonanţelor de Guvern
37. Răspunderea membrilor Guvernului
38. Administraţia centrală de specialitate
39. Generalităţi privind administraţia centrală de specialitate
40. Categorii de autorităţi centrale de specialitate
41. Actele organelor administraţiei centrale de specialitate
42. Principii de organizare si funcţionare a administraţiei publice locale
43. Principii constituţionale
44. Aspecte generale privind principiile constituţionale
45. Autorităţile administraţiei publice Judeţene
46. Consiliul judeţean
47. Atribuţiile Consiliului judeţean
48. Presedintele consiliului judeţean
49. Mandatul, funcţionarea si actele consiliului judeţean
50. Răspunderea consiliului judeţean
51. Dizolvarea de drept a consiliului local
52. Dizolvarea prin referendum a consiliului local
53. Consiliul Local si Primarul
54. Consiliul Local
55. Statutul constituţional si legal al Consiliului Local
56. Raporturile consiliului local cu celelalte autorităţi ale administraţiei
publice
57. Componenţa si constituirea consiliului local
58. Statutul consilierului local
59. Atribuţiile consiliului local
60. Funcţionarea consiliului local
61. Actele consiliului local
62. Răspunderea consilierilor
63. Primarul
64. Statutul Primarului
65. Mandatul Primarului
66. Incompatibilităţile funcţiei de primar
67. Atribuţiile Primarului
68. Actele Primarului
69. Răspunderea Primarului
70. VicePrimarul
71. Secretarul unităţii administrativ –teritoriale
72. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate
73. Administratorul public
74. Prefectul
75. Numirea si eliberarea din funcţie a Prefectului. Incompatibilităţi
76. Atribuţiile Prefectului
77. Oficiile Prefecturale

Bibliografie
1. ConstituŃia României, Bucuresti, 1991, revizuită.
2. Legea nr. 215/2001 a administraŃiei publice locale, modificată.
3. Legea nr. 188/1999 privind statutul funcŃionarului public, modificată si
actualizată
4. Legea nr. 296/2006 de modificare a Legii administraŃiei publice
5. Legea nr. 393/2004 privind alesii locali
6. Legea nr. 340/2004 modificată privind instituŃia Prefectului
7. Legea nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 262/2007 a contenciosului
administrativ
8. Curs de drept administrativ (partea generală si partea specială) - Preda, Mircea, , Casa Editorială ,,Calistrat Hogas”, Bucuresti, 1995
9. Drept administrativ – Ioan Alexandru, Editura 2005
10. Drept administrativ – Ion Santai, Editura Cluj Napoca 2006
11. Introducere în studiul dreptului administrativ, Manual practic pentru studiul studenŃilor la drept, Editura Lumila Lex, Bucuresti, 2002
12. Drept administrativ. Manual pentru uzul studenŃilor, Editua Lumila Lex,
Bucuresti, 2002
13. Drept administrativ, Petrescu, Rodica Narcisa, Ed. Accent, Cluj –Napoca, 2004
14. Tratat de drept administrativ, Iorgovan, Antonie, vol. I – II, Ed. Nemira, Bucuresti, 1996;
15. Legea de revizuire a ConstituŃiei, Bucuresti, 2003
16.Drept administrativ - Ioan Alexandru,Ion Popescu-Slaniceanu,Mihaela
Carausan, Cosmin-IonuŃ Enescu, Dragos Dinica.
17. Drept administrativ si instituŃiile politico administrative – Verginia Vedinas, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002
18. Drept administrativ - Verginia Vedinas Ed. a- 3-a, rev. si actualiz., Bucuresti, Universul juridic, 2007
19. Sinteze - Drept administrativ – instituŃiile politico administrative – Conf. Univ. Dr. Maria Ioniche – publicate pe site-ul UniversităŃii Spiru Haret

_________________
LICENTIAT AP

vioriciu

Subiectele:

SUBIECTE SESIUNEA IARNA 2009
ANUL III, SEM. 1
1. Completati definitia: Recenzia este: (CAP. 4, PG.29)
2. Completati definitia: Monologul este: (CAP. 3, PG. 17)
3. Completati definitia: Conferinta este: (CAP. 3, PG. 17)
4. Completati definitia: Expunerea este: (CAP. 3, PG. 17)
5. Completati definitia: Prelegerea este: (CAP. 3, PG. 18)
6. Completati definitia: Relatarea este: (CAP. 3, PG. 18)
7. Completati definitia: Discursul este: (CAP. 3, PG. 18)
8. Completati definitia: Alocutiunea este: (CAP. 3, PG. 18)
9. Completati definitia: Povestirea este: (CAP. 3, PG. 18)
10. Completati definitia: Interventia este: (CAP. 3, PG. 18)
11. Completati definitia: Intepelarea este: (CAP. 3, PG. 18)
12. Completati definitia: Dezbaterea este: (CAP. 3, PG. 18)
13. Completati definitia: Seminarul este: (CAP. 3, PG. 18)
14. Completati definitia: Colocviul este: (CAP. 3, PG. 19)
15. Discursul judiciar este: (CAP. 3, PG. 22)
16. Discursulpolitic este: (CAP. 3, PG. 22)
17. Discursul didactic este: (CAP. 3, PG. 23)
18. Apelul este: (CAP. 4, PG. 28)
19. Comunicatul este: (CAP. 4, PG. 28)
20. Declaratia este: (CAP. 4, PG. 28)
21. Manifestul este: (CAP. 4, PG. 28)
22. Proclamatia este: (CAP. 4, PG. 28)
23. Calitatile generale ale stilului sunt: (CAP. 6, PG. 43)
24. Stilul neutru: (CAP. 6, PG. 44)
25. Stilul familiar (CAP. 6, PG. 44)
26. Stilul solemn (CAP. 6, PG. 44)
27. Stilul beletristic (CAP. 6, PG. 44)
28. Stilul stiintific (CAP. 6, PG. 44)
29. Stilul administrativ (CAP. 6, PG. 45)
30. Stilul publicistic (CAP. 6, PG. 46)
31. Stilul de comunicare manageriala (CAP. 6, PG. 46)
32. Calitatile particulare ale stilui sunt: (CAP. 6, PG. 43)
33. Calitatile vorbitorului sunt: (CAP. 3, PG. 15)
34. Calitatile ascultatorului sunt: (CAP. 3, PG. 16)
35. Functia conativa a limbajului: (CAP. 2, PG. 11)
36. Functia fatica a limbajului (CAP. 2, PG. 12)
37. Functia metalingvistica a limbajului (CAP. 2, PG. 12 - 13)
38. Limbajul este: (CAP. 2, PG. 8 - 9)
39. Functia emotiva a limbajului (CAP. 2, PG. 10)
40. Functia referentiala a limbajului: (CAP. 2, PG. 11)
41. Elementele procesului de comunicare (CAP. 2, PG. 1)
42. In functie de modalitatea sau tehnica de transmitere a mesajului identificam urmatoarele forme de comunicare: (CAP. 1, PG. 3)
43. In functie de modul in care individul participa la procesul de comunicare identificam urmatoarele forme de comunicare: (CAP. 1, PG. 3)
44. Dupa modul de realizare a procesului de comunicare in functie de relatia existenta intre indivizi identificam urmatoarele forme de comunicare: (CAP. 1, PG. 3)
45. Particularitatile comunicarii sunt: (CAP. 1, PG. 4)
46. Cele trei dimensiuni ale procesului de comunicare sunt: (CAP. 1, PG. 5
47. Scopurile comunicarii sunt: (CAP. 1, PG. 4)
48. Competenta lingvistica (CAP. 2, PG. 8)
49. Mesajul : (CAP. 2, PG. 10)
50. Feed-back-ul este (CAP. 2, PG. 14)
51. Barierele de limbaj presupun (CAP. 1, PG. 5)
52. Barierele de mediu includ: (CAP. 1, PG. 5)
53. Barierele de conceptie presupón (CAP. 1, PG. 5)
54. Particularitatile comunicarii (CAP. 1, PG. 9)
55. Limbajul este (CAP. 2, PG. 8

_________________
LICENTIAT AP

manu1978 · Nou venit Data inscrierii: 23/Feb/2008 Mesaje: 2

1. FORMELE DE CONTROL EXERCITAT ASUPRA
ADMINISTRATIEI PUBLICE

Formele de control sunt urmatoarele:
A) forme de control necontencios exercitat asupra activitatii
administratiei publice centrale
B) forme de control contencios exercitat asupra activitatii
administratiei publice centrale
C) forme de control necontencios exercitat asupra activitatii
administratiei publice locale

2. CONTROLUL ADMINISTRATIV. NOTIUNE.
TRASATURI. FUNCTII.
Notiune:
- reprezinta acea forma a verificarii de stat înfaptuita de
autoritatiile publice executive, în conformitate cu prevederile legale,
atât asupra activitatiilor specifice propriului sistem de organe cât si în
afara acestuia, în vederea stabilirii existentei sau inexistentei
conformitatii dintre actiunea înfaptuitasi normele care o reglementeaza,
precum si dupa caz, restabilirea la nevoie a legalitatii încalcate cu toate
consecintele decurgând din aceasta pentru actiunea verificata si autorii
controlati
3. Trasaturile controlului administrativ:

1. Controlul nu ar trebui sa atraga nici un fel de privilegii.
2. La baza controlului nu trebuie asezata astfel existenta unor puteri
exorbitante
3. Scopul fundamental al controlului este asigurarea legalitatii
activitatii organului controlat.
Functiile controlului administrativ:
Controlul administrativ îndeplineste urmatoarele functii:
- Functia de constatare – indica gradul, modul de realizare si eficienta
activitatii verificate;
- Functia preventiva – consta în asigurarea evitarii abaterilor de la lege;
- Functia corectiva
- Functia sanctionatorie

FORMELE DE CONTROL EXERCITAT ASUPRA
ADMINISTRATIEI PUBLICE
-Controlul parlamentar:

-Controlul administrativ

4. Elementele componente ale controlului
a) baza de referinta;
b) obiectul controlului;
c) operatiunile de control.
5. Clasificare în functie de organul care realizeaza controlul:

1. Controlul autoritatilor puterii legiuitoare – controlul politic
2. Controlul social si controlul opiniei publice.
3. Controlul realizat de instantele judecatoresti
6. Clasificare dupa modalitatea în care se realizeaza controlul:
1. Control intern.
2. Control ierarhic,
3. Control prin delegare
4. Control exercitat prin jurisdictie administrativa, prin
intermediul autoritatilor cu atributii jurisdictionale;
5. Control exercitat de autoritatile legislative

7. În functie de natura organului care exercita controlul:
1. Un control parlamentar:
2. Un control administrativ:
3. Controlul judiciar (judecatoresc)
4. Controlul exercitat de alte autoritati publice

8. Clasificarea controlului în functie de obiectul urmarit:
- un control general
- un control de specialitate
9. Notiunea de control al legalitatii actelor administrative pe
calea exceptiei de ilegalitate

Exceptia de ilegalitate a fost definita într-o opinie ca un mijloc de aparare prin care, în cadrul unui proces pornit pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului administrativ, una din par i, amenin ata sa i se aplice un asemenea act ilegal, se apara invocând acest viciu i cere ca actul sa nu fie luat în considerare la solu tionarea spetei.

10. Efectele controlului judecatoresc pe calea exceptiei de ilegalitate

Constatarea ilegalitatii unui act de catre instanta, pe calea exceptiei de ilegalitate,nu duce la desfiintarea actului.
Retinând aceasta ilegalitate instanta va aprecia consecintele care se impun pentru solutionarea litigiului.

11. Solutionarea de catre instantele de contencios administrativ a
altor cauze decât cele la care se refera Legea nr. 29/1990 a
contenciosului administrativ

a) Cauze prevazute de Legea nr. 215/2001 a administratiei publice
locale:
b) Cauze reglementate de alte legi

13 jurisdictia administrativa si actul
administrativ jurisdictional
Jurisdic ia administrativa reprezinta un tip special de jurisdic$ie înfaptuita de organe de natura administrativa învestite cu atribute jurisdictionale Jurisdictia administrativa este activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale specifice procedurii judiciare, în urma careia rezulta un act administrativ cu caracter jurisdictional.
De asemenea, actul administrativ jurisdic ional este definit expres în noua lege a contenciosului administrativ ca fiind acel act juridic emis de o autoritate administrativa cu atribu$ii jurisdic$ionale în solu$ionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate i cu asigurarea dreptului la aparare (art.2lit. e).

14 Trasaturile actului administrativ jurisdictional:

- este un act administrativ tipic al organului de la care emana;

- referindu-se la un litigiu determinat, este opozabil doar partilor în
litigiu;
- este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative. - -
- procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare,
în care se regasesc principii comune acesteia, si anume:
contradictorialitate, independenta, posibilitatea partilor de a fi
reprezentate de un aparator.
- obligatia motivarii actului, care îl apropie pe acesta de sentintele
instantelor judiciare.

15 Dublul grad de jurisdictie

Fondul si recursul se judeca în cadrul sectiilor specializate de contencios administrativ existente la nivelul tribunalelor, curtilor de apel si Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Litigiile privind actele administrative emise de autoritatile publice pâna la nivelul judetului (comunale, orasanesti, municipale), cu exceptia Municipiului Bucure ti, se solutioneaza în fond la sectiile de contencios administrativ de la nivelul tribunalelor si în recurs la curtile de apel.

16 Contenciosul administrativ. Fundamentele constitutionale actuale in materia contenciosuli administrativ

În esenta, contenciosul administrativ reprezinta totalitatea litigiilor dintre autoritatile publice, pe de o parte, i cei vatamati în drepturile, libertatile i interesele lor legitime, pe de alta parte, deduse din acte administrative tipice sau asimilate considerate ca ilegale, de competenta sectiilor de contencios administrativ ale instantelor judecatoresti, guvernate de un regim juridic predominant de drept public.
În prezent, fundamentele constitutionale în materia contencio-sului administrativ sunt cuprinse în Constitutia din 1991 revizuita prin Legea nr.429/2003, aprobata prin referendumul national din 18-19 oct.2003 confirmat prin Hotarârea Cur$ii Constitu$ionale nr.3/22.10.2003.
Avem doua categorii de dispozitii:

1.cu caracter implicit, care reprezinta izvoare de drept i pentru alte institutii (art.1, alin.3, art.4, art.15 alin.2, art.16);

2.dispozitii care reprezinta izvoare exprese ale contenciosului administrativ: (art.52), principalul sediu constitutional al contencio-sului administrativ; acesta poarta denumirea de dreptul persoanelor vatamate de autoritate publica si consacra unul din drepturile fundamentale ale cetateanului român în actualul sistem constitu$ional si legal, care, alaturi de drepturile petitionare prevazute de art.51 din Constitutie, constituie categorii de drepturi – garantii.

Constitutia actuala, în spiritul traditiei interbelice, a aza la rang de drept fundamental posibilitatea cetateanului de a se apara de abuzurile comise de autoritate.

17 Trasaturile contenciosului administrativ in baza constitutiei si alegii cadru
• prima trasatura o reprezinta obiectul specific al litigiilor de drept administrativ.
• O a doua trasatura prive te calitatea par$ilor în litigiu.
• O a treia trasatura vizeaza tipul de contencios instituit, i anume un contencios de plina jurisdic$ie, care se realizeaza prin puterea judecatoreasca.
• A patra trasatura este caracterul facultativ al procedurii administrative prealabile, cu referire expresa la jurisdic$iile speciale administrative.

18 Recursurile administrative
Recursurile administrative sunt de doua categorii:
-gratios
- ierarhic

20 Posibilitatea de a ataca în justitie si actele administrative cu caracter jurisdictional:

Prin actele jurisdictionale se poate transa cu forta de adevar, legal, un conflict de drepturi sau se poate constata cu aceeasi tarie o situatie de drept sau de fapt; ele sunt savârsite numai dupa o procedura ce se aseamana cu procedura judiciara.

Din punct de vedere al caracterului lor, dedus din natura organului care le emana, aceste acte jurisdictionale sunt acte administrative tipice, deoarece sunt emise de autoritati administrative. Datorita specificului acestor acte – acela de a solutiona anumite litigii din sfera administratiei active dupa o procedura în care se gasesc principii similare procedurii judiciare –, ele au fost sustrase, traditional, controlului de legalitate al controlului de contencios administrativ.

21 SUBIECTELE DE SEZINA POTRIVIT LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR. 554/2004
În concluzie subiectele de sezina sunt: orice persoana fizica sau juridica vatamata printr-un act administrativ sau când nu I s-a rezolvat cererea în termenul legal, Avocatul Poporului, Ministerul Public, autoritatea emitenta a unui act administrativ nelegal, persoana vatamata printr-o ordonanta sau dispozitie din ordonanta a Guvernului neconstitutionale, orice persoana de drept public sau privat când I s-a vatamat un interes legitim.

22 Formularea actiunii in contencios administrativ

Dupa îndeplinirea procedurii prealabile se poate formula actiunea în justitie în 30 de zile de la primirea raspunsului autoritatii emitente a actului administrativ, urmare promovarii recursului gratios,sau de la expirarea celor 30 de zile in care autoritatea trebuie sa dea raspunsul.

23 Obiectul actiunii judiciare in contencios administrativ

Cu ocazia formularii actiunii judiciare în contencios administrativ, reclamantul poate cere urmatoarele: anularea actului administrativ unilateral, vatamator, în tot sau în parte, repararea pagubei suferite, ca urmare a actului
administrativ vatamator, daune morale, obligarea autoritatii pârâte sa emita un anumit act în conditiile i cu respectarea legii; se poate cere, în conditiile legii, amendarea conducatorului, persoanei vinovate (a functionarului public) de emitere a actului ilegal sau vinovate de refuzul eliberarii actului în conditiile legii.

24 Instanta competenta sa solutioneze actiunea în contencios

În prima instanta, actiunea poate fi judecata în complet format dintr-un singur judecator, la tribunal, sau la Curtea de Apel, dupa caz, la sectia contencios administrativ si fiscal potrivit noii legi judiciare de organizare a instantelor (Legea nr.304/2004).

26 Actiunile formulate impotriva ordonantelor guvernului

Aceste actiuni pot fi formulate oricând, dar trebuie subliniat faptul ca pentru atacarea Ordonantelor de Guvern este obligatoriu ca actiunea sa fie însotita de exceptia de neconstitutionalitate. Acest lucru corespunde prevederilor din art.126 alin.6, deoarece este vorba despre o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse în actul atacat.

27 Termenul de formulare a actiunii in contencios

Art.11 din Legea 554/2004 prevede ca acest termen este de 6 luni de la emiterea actului respectiv, iar în situatiile de respingere a plângerii prealabile, de 6 luni de la data respingerii plângerii, spre deosebire de Legea 29/1990, când termenul era de 30 zile de la comunicarea actului atacat. Dupa ce a expirat termenul de solutionare de 30 de zile, respectiv de 6 luni, se poate formula actiunea în instanta de contencios. De asemenea, în termen de 6 luni de la încheierea unui contract administrativ. Exista situatii în care cererile împotriva actelor administrative vatamatoare se pot introduce si peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de 1 an.

28 Actele impuse de lege ce se anexeaza la cererea in contencios administrativ

Actiunea în contencios trebuie scrisa de partea ce o face, semnata i datata de aceasta, adresata instantei de judecata; în mod obligatoriu, la actiune trebuie sa se ataseze actul de autoritate considerat vatamator; de asemenea, se anexeaza copie de pe plângerea prealabila, cererea de probe, care pot fi: acte, martori, avize, expertize, interogatorii si orice alte acte ce pot fi depuse în aparare si în sustinerea actiunii formulate (art.12 din Legea 554/2004).

29 Citarea partilor in instanta de contencios si relatiile solicitate de instanta de la alte autoritati publice sau institutii publice

În cazul în care se ataca un act emis de o autoritate administrativa, iar reclamantul are calitatea de tert a actului, se citeaza partile si trebuie sa se citeze cu mentiunea depunerii tuturor actelor necesare solutionarii cauzei.

29 Judecarea actiunii in contencios administrativ

Judecarea actiunii in contencios administrativ se face de urgenta,in sedinta publica,iar completul de judecata se constituie dintr-un judecator.

Termenele de judecata sunt scurte,asa incat actiunile sa fie rezolvate intr-un timp rezonabil,fiindca altfel,in multe imprejurari,solutionarea cu intarziere a litigiului nu ar mai prezenta utilitate pentru apararea drepturilor celor vatamati.

30 Solutionarea actiunii în contencios administrativ:

Dintre cauzele de ilegalitate ale actelor administrative constatate cu
prilejul solutionarii unor actiuni in contencios administrativ amintim:

a) încalcarea regulilor si a principiilor de drept de catre autoritatea
publica ce a emis actul contestat.

b) încalcarea regulilor de competenta in emiterea actelor
administrative.

31 Hotarârea judecatoreasca în actiunea din contencios administrativ

35 Suspendarea executarii actului atacat

Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ, rezulta ca, orice parte interesata poate sa ceara:
- la instanta de Contencios Administrativ competenta – pe calea unei
simple cereri separate de actiune, în conditiile legii, suspendarea actelor de
autoritate individuale considerate de parte ca vatamatoare.
- partea mai poate cere suspendarea actului de autoritate atacat si în
cadrul actiunii în contencios.
Prin urmare exista doua situatii, doua posibilitati de a cere suspendarea
actului vatamator, si anume:
- în prima situatie când se cere suspendarea actului, judecarea acestei
cereri se face de urgenta cu citarea partilor. În acest caz, instanta da o
incheiere care este executorie de drept, si care are cale de atac recursul în
termen de 5 zile de la pronuntare. Daca s-a atacat cu recurs, recursul nu
conduce la suspendarea acestei încheieri, adica a executarii în cazul în care
s-a admis suspendarea executarii actului atacat.

36 Cadrul legal al suspendarii.

Potrivit legii contenciosului administrativ, suspendarea executarii
actului administrativ are loc numai în anumite cazuri bine justificate si în
conditiile legii respectiv art. 14 si 15 din legea nr. 554/2004, dupa cum
urmeaza:
ART. 14 - Suspendarea executarii actului
(1) În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube
iminente, o data cu sesizarea, în conditiile art. 7,

(2) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea
partilor.
(3) Când în cauza este un interes public major, de natura a perturba
grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta
nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate
fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare,
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzator.

(4) Încheierea sau, dupa caz, sentinta prin care se pronunta
suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs în
termen de 5 zile de la pronuntare.

ART. 15 - Solicitarea suspendarii prin actiunea principala
(1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi
solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente
pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.

38Justificarea suspendarii actului administrativ. Solutii posibile.

1.Actele administrative sunt executorii din oficiu si prin ele
însele
2.În dreptul comparat sunt consacrate mai multe sisteme cu privire la
suspendarea actelor administrative contestate:
- suspendarea de drept,
- suspendarea la cerere,;
- suspendarea judecatoreasca,
3.Suspendarea întemeiata pe exercitarea recursului administrativ
4. Suspendarea, ca acesoriu al actiunii în fata instantei de contencios
administrariv.

39 Modalitati de suspendare a actului administrativ atacat:

40 Suspendarea de drept.:

În unele legi speciale, sunt cuprinse dispozitii exprese privind
suspendarea de drept a actului administrativ atacat, în situatia în care s-a
introdus o actiune în contenciosul administrativ prin care s-a solicitat
anularea acelui act. Spre exemplu:
- în cazul contenciosului obiectiv declansat la initiativa prefectului, sau a
Agentiei Nationale a Functionarilor Publici ( art.123 din Constitutie,
respectiv art.3 alin.3 din Legea nr.554/2004).

42 .Suspendarea la solicitarea Ministerului Public
Suspendarea la solicitarea Ministerului Public este supusa unor
anumite conditii:
a)poate viza doar acte normative;
b) este întemeiata doar atunci când prin actul normativ se perturba
grav activitatea unui serviciu public „administrativ” de importanta nationala
( inexplicabil, nu si locala);
c) este întemeiata pe un interes public major, nu pe un drept subiectiv
vatamat, fiind, prin urmare, „obiectiva”;
d) este independenta de actiunea în anularea actului administrativ
normativ.

43 Celeritatea judecarii cererii
Legea prevede anumite masuri, menite a facilita judecarea cu
celeritate a cererii de suspendare: solutionarea de urgenta, în camera de
consiliu, însa întotdeauna cu citarea partilor, iar hotarârea este executorie de
drept.

44 Calea de atac contra hotarârii de suspendare
În temeiul vechii legi, practica judecatoreasca a fost inconsecventa în
problema naturii juridice a hotarârii de suspendare: încheierea sau sentinta.
Curtea Suprema de Justitie s-a pronuntat la început în sensul ca încheierea
prin care se admite sau respinge cererea de suspendare a actului
administrativ atacat nu este supusa, separat, nici unei cai de atac, ci, facând
aplicarea regulilor din codul de procedura civila ( art.282 siart.316), doar
odata cu hotarârea asupra fondului.
Atât sentinta,cât si încheierea, vor putea fi atacate cu recurs, în termen
de 5 zile de la pronuntare, recursul fiind nesuspensiv de executare, prin
urmare admiterea cererii de suspendare produce efecte juridice si pe
parcursul solutionarii recursului.
45 Exceptia de nelegalitate – mijloc de aparare intr-un proces

1. Institutia ,,exceptiei de ilegalitate”
2. În doctrina româna ea a fost definita ca ,, un mijloc de aparare prin
care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât
nevalabilitatea actului administrativ, una dintre parti, amenintata sa i se
aplice un asemenea act ilegal, se apara invocând acest viciu si cere ca actul
sa nu fie luat în considerare la solutionarea spetei”

46 Trasaturile exceptiei de ilegalitate:
Trasaturile caracteristice ale exceptiei de ilegalitate, în temeiul noi
legi al contenciosului administrativ, sunt urmatoarele:

a)este o ,,aparare”, prin urmare nu are ca efect anularea actului
administrativ, ci doar constatarea ilegalitatii si înlaturarea lui din cauza;
b) poate fi ridicata oricând (este imprescriptibila) si pe tot parcursul
procesului judiciar (fond, apel sau recurs);

c) poate fi ridicata de oricare parte a procesului sau de instanta din
oficiu;
d) instanta de drept comun poate refuza sesizarea instantei de
contencios administrativ numai în cazul în care de actul administrativ
139
cercetat nu depinde solutionarea în fond a pricinii, fapt care va fi reflectat
ulterior de considerentele hotarârii;
e) competente solutionarii pe fond a exceptiei de ilegalitate apartine
instantei de contencios administrativ;
f) instanta de contancios administartiv poate considera sesizarea ca
inadmisibila daca încheierea de sesizare nu este motivata;
g) hotarârea poate fi atacata cu recurs, în termen de 48 de ore de la
pronuntare ori de la comunicare si se judeca în 3 zile de la înregistrare, cu
citarea partilor prin publicitate

47 Solutionarea exceptiei de nelegalitate – instanta competenta si
procedura de solutionare:
a.Instanta competenta:
b.Procedura de judecare a exceptiei de nelegalitate:

48 Solutii pronuntate pe exceptia de nelegalitate:
-în urma verificarii legalitatii actului administrativ criticat, instanta va pronunta o incheiere sau o hotarâre, ambele cu drept de recurs.
49Aspecte practice privind solutionarea exceptiei:
Ca si solutii pronuntate de instanta de contencios pe exceptie am
retinut ca ele nu pot fi decât doua, si anume:
a. - fie de admitere a exceptiei de nelegalitate a actului
b. - fie de respingerea exceptiei de nelegalitate,

50 Acte exceptate de la controlul de legalitate reazilat de instantele de judecata pe calea contenciosului adm

51 Acte supuse controlului adm prevazute de legea nr 554/2004

52 PROCEDURA PREALABILA A ACTIUNII ÎN
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Procedura prealabila poate îmbraca doua forme: recurs gratios si
recurs administrativ ierarhic.
În esenta, potrivit Legii 554/2004, procedura prealabila este
obligatorie, dispozitie în concordanta cu prevederile Constitutiei (art.21
alin.4), care se refera la procedura jurisdictionala speciala, ce are
caracter facultativ si se realizeaza gratuit.

53 Trasaturi specifice ale procedurii prealabile.

1. Ca atare, au caracterul de procedura prealabila obligatorie toate
plângerile prealabile, inclusiv cele realizate pe calea procedurii
jurisdictionale speciale
2. Plângerea prealabila este formulata în toate cazurile de catre o
persoana vatamata împotriva actului administrativ vatamator, emis de
o autoritate publica administrativa.
3. Ea se formuleaza în toate cazurile înainte de a formula actiunea
în contencios administrativ, ceea ce reprezinta o conditie prealabila
obligatorie a acesteia.
4. Plângerea prealabila se introduce la organul emitent sau la cel
ierarhic superior, sau la alt organ la care legea se refera expres
(prevazut printr-o lege speciala).
5. Este necesar ca plângerea prealabila sa se formuleze într-un
anumit termen.
6. Plângerea prealabila trebuie solutionata de organul caruia i-a fost
adresata într-un termen de 30 zile, sub sanctiunea prevazuta de lege.
7. Dupa formularea plângerii prealabile si, respectiv, dupa
primirea raspunsului la aceasta, persoana care se considera vatamata
poate formula actiunea în contencios administrativ, adica la instanta de
judecata.
8. Exista însa si situatii în care plângerea prealabila sau
procedura prealabila nu este obligatorie, potrivit noii legi a
contenciosului administrativ;
9. Întrucât exista posibilitatea de a fi atacate în contencios
administrativ si contractele administrative, plângerea prealabila în aceste
cazuri are semnificatia concilierii, în conditiile litigiilor comerciale, care
se efectueaza în conformitate cu prevederile art.720ą, Cod procedura civila.
10. Plângerea prealabila cu privire la actele si contractele
administrative se poate înainta în termenul maxim de 6 luni de la
constatarea nerealizarii acestora, a refuzului de a executa clauzele
contractuale sau de a încheia astfel de contracte.

54 introducere in cauza a functionarului public vinovat de emiterea actului adm nelegal atacat
- chemarea în judecata functionarul public,
- raspunderea în solidar a functionarului public vinovat cu autoritatea
publica care a emis actul atacat.
- chemarea în garantie a superiorul ierarhic a functionarului
- actiunea în regres
- introducerea în cauza a functionarului vinovat de neemiterea actului
în contencios administrativ.
- competenta de judecata
- se constata ca poate fi chemat în judecata functionarul public vinovat
de emiterea unui act administrativ nelegal direct în calea de atac (în
recurs)
- solutiile date de instanta cu privire la chemarea în judecata a
functionarului public vinovat
- cadrul legal reprezinta art. 16 si 17 din legea nr. 554/2004
- de regula, chemarea în judecata a functionarului se face o data cu
actiunea în despagubiri, iar instanta se pronunta prin hotarâre asupra
tuturor cererilor formulate.
- introducerea în cauza a functionarului public vinovat de neemiterea
unui act si judecarea cererii se realizeaza în conditiile legii nr. 554/2004.

55 Cadrul legal privind chemarea in judecata a func public
Introducerea în cauza a functionarului puiblic este reglementata
expres prin legea contenciosului administrativ respectiv în art. 16 din
legea nr. 554/2004, dupa cum urmeaza:
(1) Cererile în justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi
formulate si personal împotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis
sau a încheiat actul ori, dupa caz,
(2) Persoana actionata astfel în justitie îl poate chema în garantie pe
superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau
sa nu elaboreze actul.

56 Introducerea in cauza a functionaruluipublic in calitate de parat
Pentru egalitate de tratament juridic, functionarul public, având
calitatea de pârât într-o astfel de actiune, are posibilitatea sa cheme în
judecata, printr-o cerere în garantie, pe seful sau ierarhic, urmând ca
instanta, pe baza probelor de la dosar, sa se pronunte asupra legalitatii sau
nelegalitatii actului atacat si asupra vinovatiei pârâtilor, daca este cazul si
asupra vinovatiei functionarului public sau a superiorului acestuia

57 Chemarea în judecata a functionarului se face o data cu actiunea
în despagubiri
Chemarea în judecata a functionarului se face o data cu actiunea în
despagubiri, prin urmare ea va lua forma cererii accesorii actiunii în anulare
sau în obligare la rezolvarea cererii

58 Introducerea în cauza a functionarului public vinovat
de neemiterea unui act
Chemarea functionarului public vinovat este conditionata de faptul ca
reclamantul trebuie sa pretinda anularea actului administrativ, dar si
recuperarea prejudiciului suferit de acesta.

59 Judecarea cererii în contencios

Potrivit art.17 din lege, actiunea în contencios se exercita, cu
precadere, în completul stabilit de lege, aspect prevazut de Codul de
procedura civila. Completul competent sa solutioneze cauza în contencios
este acela prevazut de Legea 303/2004 de organizare judiciara si de Codul
de procedura civila, ce arata ca la judecata pe fond este un judecator, iar la
judecata în recurs, completul este format din 3 judecatori si, evident,
grefierul de sedinta.

60 Conditiile actiunii în contencios
administrativ în baza Legii nr. 554/2004 si a constitutiei revizuite
Prin Legea 554/2004 se consacra urmatoarele conditii de
admisibilitate a actiunii în contencios administrativ:
1. actul atacat sa fie un act administrativ în forma tipica sau
asimilata;
2. actul atacat sa emane de la o autoritate publica;
3. actul atacat sa fi vatamat un drept recunoscut de lege, un
interes legitim sau o liberalitate;
4. sa fie îndeplinita procedura administrativa prealabila sub
forma recursului gratios si / sau a recursului administrativ ierarhic;
5. conditia termenului prevazut expres de lege

61 Actul sa fie un act administrativ
Legea Contenciosului defineste actul administrativ ca
fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ

62 Actul sa emane de la o autoritate publica
Doar acele acte care întrunesc toate trasaturile actelor administrative si
provin de la o autoritate sau o institutie executiva a statului ori de la o regie
autonoma pot fi atacate în justitie – în temeiul Legii contenciosului
administrativ. Adica atunci când acestea au vatamat drepturi legal
recunoscute sau interese legitime.
63 Actul atacat sa vatame un drept sau un interes legitim recunoscut de lege
Existenta dreptului nu este compatibila cu un simplu interes, fie
el si legitim, ci trebuie sa rezulte din consacrarea sa legala, iar vatamarea lui
sa fie rezultatul neindeplinirii unei obligatii legale corelative interesului
ocrotit în persoana reclamantului.
interesul poate fi
invocat în contencios cu conditia legitimitatii sale, ceea ce este la aprecierea instantei de judecata, acest interes poate fi atât public, cât si privat.
În privinta naturii juridice a dreptului sau a interesului legitim
vatamat trebuie facuta precizarea ca aceasta nu trebuie sa fie neaparat
administrativa, dreptul sau interesul poate sa apartina diferitelor ramuri de
drept.

64 Sa fie indeplinita procedura prealabila

O alta conditie de admisibilitate în contenciosul administrativ este
aceea de îndeplinire a procedurii prealabile în termenul prevazut de lege de
catre partea care se considera vatamata într-un drept al sau recunoscut de
lege, printr-un act administrativ unilateral emis de o autoritate publica.

65 Regimul juridic al procedurii administrative prealabile

Procedura prealabila poate îmbraca doua forme: recurs gratios si
recurs administrativ ierarhic.
În esenta, potrivit Legii 554/2004, procedura prealabila este
obligatorie, dispozitie în concordanta cu prevederile Constitutiei (art.21
alin.4), care se refera la procedura jurisdictionala speciala, ce are
caracter facultativ si se realizeaza gratuit

66 Conditia termenului de introducere a actiunii in contencios administrativ

Termenul în care se exercita acest recurs administrativ gratios
este de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ sau a
refuzului expres, ori în cazul tacerii administratiei, de la expirarea
termenului în care autoritatea avea obligatia sa rezolve cererea.

67 Solutiile pe care le poate da instanta de contencios administrativ

În urma judecarii unei cereri în contencios instanta poate adopta mai
multe solutii, si anume: potrivit art. 18 alin. 1, rezulta ca daca reclamantul a
solicitat prin cererea sa anularea actului vatamator, instanta va dispune dupa
caz:
- anularea actului de autoritate în totalitate sau partial,
- respingerea actiunii reclamantului atunci când aceasta este neîntemeiata
si nelegala sau nu este probata;
- obligarea parâtei, adica a autoritatii publice la rezolvarea cererii,

68 Solutiile pe care le poate da instanta de contencios administrativ in cazul in care nu s-a pus in executare de bunavoie hotararea pronuntata in contencios administrativ

-se poate prin hotarâre ca instanta sa dispuna ca în cazul nerespectarii
termenului de executare a hotarârii date în contencios administrativ,
conducatorul autoritatii publice sau persoana vinovata de emiterea actului, la
plata amenzii de întârziere conform art 24 alin 1 din lege

69 Solutii date de instanta de contencios administrativ cu privire la actiunile ce au ca obiect contracte administrative

- în cazul contractelor administrative instanta poate obliga autoritatea
sa efectueze unele operatiuni premergatoare atribuirii contractului
administrativ sau anularea acestor acte sau operatiuni dupa caz si în
functie de probele din dosar aceste doua solutii nu sunt prevazute în lege ci
numai obligarea autoritatii parâte la încheierea contractului
administrativ (

70 Solutia instantei asupra cererii de suspendare a actului administrativ atacat si asupra fondului cauzei

- se poate admite cererea de suspendare a actului atacat în
conditiile prezentate mai sus si numai în cazuri justificate si pentru a preveni
o paguba iminenta prin încheiere motivata sau prin sentinta în conditiile art
14 si 15 din lege, dupa caz.

71 Publicitatea hotararilor pronuntate in contencios administrativ

Legea prevede obligativitatea publicitatii titlului executoriu si modalitatea executarii unei hotarâri în contencios ca obligatie
legala în sarcina pârâtului, aratând care este instanta de executare în
contencios.
În art 23 din lege se prevede obligatia publicarii hotarârilor
judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-au anulat acte
administrative cu caracter normativ.

72 Calea de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta de contencios administrativ - recursul

Dupa cum se cunoaste, împotriva unei hotarâri pronuntate pe fond în
contencios administrativ se poate utiliza calea de atac a recursului.
Recursul poate fi declarat de orice parte, pârât sau reclamant;
declararea recursului suspenda executarea hotarârii de fond. De mentionat
este faptul ca recursul se judeca de urgenta, cu citarea partilor, aceasta în
virtutea principiului celeritatii solutionarii cauzelor în contencios administrativ.
?73 Hotararea pronuntata in calea de atac – decizia instanta de contencios

Daca se admite recursul instanta de recurs poate sa dispuna casarea
sentintei de fond si are doua posibilitati:
- casarea cu trimitere pentru rejudecarea fondului cauzei
- casarea hotarârii de fond si retinerea cauzei spre judecare pe fond,
atunci când competenta de solutionare revine direct Curtii de Apel, iar
hotarîrea de fond a fost datade tribunal (sectia Contencios).

?74 Efectele hotararii pronuntate in recurs

În cazul în care actiunea s-a introdus si împotriva functionarului
administrativ, iar acesta cere chemarea în garantie a superiorului sau
ierarhic de la care a primit ordin scris sa semneze actul acarui ilegalitate
totala sau partiala este supusa judecatii, instanta va putea dispune
introducerea în cauza a acestuia;
Daca în urma admiterii actiunii administratia este obligata sa
modifice sau sa înlocuiasca un act sau un înscris executarea hotarârii
definitive se va face în termenul prevazut de ea iar în lipsa lui în cel mult 30
zile de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii

75 Titlul executor de contencios administrativ – procedura de executare

Potrivit Legii contenciosului administrativ, titlul executor reprezinta
acea hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, prin care s-au admis
cererile, actiunile formulate în temeiul Legii nr.554/2004.
În cazul în care aceste hotarâri definitive si irevocabile s-au pronuntat cu privire la anularea unor acte administrative, normative, ele sunt general-obligatorii (pentru toata lumea) si doar pentru viitor, nu si pentru actiunile ce au fost declansate în
temeiul Legii 29/1990.

76 Executarea hotarârii judecatoresti pronuntate în actiunea formulata în contencios administrativ

În conformitate cu disp. art. 16 din Legea nr.29/1990, daca în urma
admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa înlocuiasca sau sa
modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice
alt înscris, executarea hotarârii definitive se va face în termenul prevazut în
cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la
data ramânerii definitive a hotarârii.
Hotarârea de instituire a amenzii sau de obligare la plata
despagubirilor pentru întârziere se ia în camera de consiliu, de urgenta,
la cererea reclamantului, cu citarea partilor, fara ca reclamantul sa fie
obligat la plata vreunei taxe de timbru. în aceste cazuri hotarârea este
definitiva si executorie (art. 16 alin. 2 din lege).
Pentru recuperarea sumelor la plata carora a fost obligat cu titlu de
amenzi si daune, conducatorul autoritatii publice pârâte poate
introduce actiune în regres împotriva functionarilor vinovati de
neexecutarea hotarârii

77 Efectele actiunii in contencios administrativ

Un aspect important îl reprezinta efectele, consecintele actiunii în
contencios administrativ sau, mai exact, pronuntarea unei sentinte
judecatoresti prin care se anuleaza un act administrativ cu caracter normativ,
iar problema care se pune este daca sentinta produce efect doar între partile
din proces, inter partes litigantes, sau produce efecte erga omnes.
Se considera ca în astfel de situatii efectele produse de catre sentintele
judecatoresti prin care s-a anulat un act administrativ de instanta de
contencios sunt efecte juridice fata de toti subiectii de drept (de exemplu,
printr-o hotarâre judecatoreasca ramasa irevocabila se anuleaza o Hotarâre
de Guvern; aceasta este opozabila tuturor subiectilor de drept la care se
refera acea actiune).
78 Efectele hotaririi judecatoresti pronuntate in contencios administrativ

Particularitatile contenciosului administrativ reglementat în| Legea nr.
29/1990 se regasesc si în specificul efectelor juridice pe care le au hotarârile
judecatoresti pronuntate în actiunile supuse prevederilor acestei legi.
Actiunea în contencios administrativ fiind conditionata de existenta
vatamarii unui drept subiectiv recunoscut de lege în favoarea reclamantului
si în sarcina administratiei pârâte de a realiza acest drept, hotarârea va
produce efecte juridice fata de partile în litigiu (reclamant si autoritatea
publica pârâta, eventual functionarul vinovat si superiorul ierarhic chemat în
garantie)

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

Iata grila de la dretul soci anu; III ADM Buc. ex pe 12.01.2009

DREPT_3_COM_1
DREPT SOCIETATILOR 1
NOTĂ:
Curs = Drept comercial roman, Prof. Univ. Dr. Grigore Florescu, Universitatea Spiru
Haret, Ed. FundaŃiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (denumit in continuare „curs”);
Lege = Legea nr. 31/1990, cu ultimele modificări legislative in vigoare
Codul comercial (C.com.)
MULTIPLE CHOICE

1) Cine sunt comercianti conform art. 7 C.com.?
Drept comercial roman, Prof. Univ. Dr. Grigore Florescu, Universitatea Spiru Haret, Ed.
FundaŃiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (denumit in continuare „curs”) pg. 41;
Codul Comercial

130. Conform art. 7 C.com. sunt comercianti :
a. cei care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuită ;
b. cei care au săvărsit fapte de comert unilaterale;
c. cei care desfăsoară activităti comerciale intamplator

2) Care dintre urmatoarele fapte sunt prevazute de art. 3 pct. 1 C.com. ca fapte de
comert?
Curs, pg. 33-34; art. 3 C.com.

131. Conform art. 3 pct. 1 C.com. prevede că sunt considerate ca fapte de comert:
a. orice cumpărături de producte sau mărfuri, spre a se revinde, fie in natură, fie după ce se vor fi lucrat sau
pus in lucru, ori numai spre a se inchiria ;
b. vanzările de producte, vanzările si inchirierile de mărfuri in natură sau lucrate care au fost cumpărate cu scop de revanzare sau inchiriere ;
c. cumpărarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale ;
d. revanzarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale si vanzarea
productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pămantul său sau cel cultivat de dansul.
a. a+b
b. a+c
c. c+d
d. b+d

3) Conform art. 8 C. com., cine poate avea calitate de comerciant ?
Curs, pg. 41; art. 8 C.com.

132. Pot avea calitate de comercianti, conform art. 8 C. com. :
a. statul ;
b. judetul ;
c. comuna ;
d. satul.

a. a
b. a+b
c. c+d
d. nicio varianta

4) Care dintre cei enumerati nu sunt comercianŃi, conform Codului comercial?
Curs, pg.42; 45-46; Codul comercial

R= statul, judetul, comuna.
completare la intrebarea 4:Conform doctrinei si practicii judiciare,nu sunt considerati comercianti:
=meseriasii,cei care semneaza cambii,bilete la ordin ,cec-uri,cei care practica meserii liberale,auxiliarii comertului,agricultorii,asociatiile si fundatiile

133. Sunt comercianti :
a.societătile comerciale ;
b.cei care săvarsesc operatiuni de bancă si schimb ;
c.cei care săvarsesc depozite;
d.cei care săvarsesc intreprinderi de constructii.
a. a+b
b. a+b+d
c. a+d
d. c+d

5) Care sunt categoriile de norme care detremină obiectul dreptului comercial ?
Curs pg. 18-19

134. Obiectul dreptului comercial este determinat de următoarele categorii de norme :
a.cele ce reglementează activitătile comerciale a căror sferă nu este insă rezervată exclusiv comerciantilor ;
a. cele ce definesc raporturile sociale patrimoniale ;
b. cele ce definesc raporturi personale nepatrimoniale.

6) Care dintre prevederi sunt cuprinse in Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)

135. Codul comercial consacră o serie de prevederi:
a. conditiilor dobandirii calitătii de comerciant;
b. dispozitiilor legale privind societatile comerciale;
c. procedurii insolventei.

7) In prezent care versiune a Codului comercial, cu o serie de modificari, este in
vigoare?
Curs pg. 27

136. In prezent este in vigoare,cu o serie de modificari Codul comercial din:
a. 1990
b. 1938
c. 1887

8) Ce fel de dispozitii cuprinde Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)

137. Codul comercial cuprinde:
a. dispozitii generale privind comertul, principal izvor de drept in această materie;
b. cele mai importante institutii juridice ale dreptului privat;
c. principiile de bază ale functionării societătilor comerciale;
d. dispozitii particulare privind Registrul Comertului;
e. dispozitii particulare privind falimentul.

9) Care dintre izvoarele de drept ale dreptului comercial sunt normative?
Curs pg. 26-30

138. Dintre izvoarele de drept normative ale dreptului comercial fac parte:
a. Codul comercial;
b. Doctrina si uzantele;
c. Principiul general de drept conform căruia autonomia de vointă este mult mai restransă in dreptul
comecial;

10) In cazul unui raport juridic la care participă si un necomerciant cine se află sub
incidenŃa legii comerciale?
Curs pg. 40

139. Cine se află sub incidenta legii comerciale in cazul unui raport juridic la care participă si un necomerciant:
a. raportul juridic
b. statutul necomerciantului
c. tertii

11) Care sunt trasaturile specifice prin ce se caracterizează activitatea comerciala?
Curs pg. 21

140. Specificitatea activitătii comerciale se caracterizează prin:
a. rapiditate
b. insecuritate si incurajarea creditului
c. formalism

12) Numărul de asociaŃi ai unei SRL poate fi cuprins intre ce valori?
Curs pg. 63; legea nr. 31/1990 art.

R= intre 1 si 50.

13) Ce aspecte a generat necesitatea creditului in materie comercială ?
Curs pg. 21; 28

142. Necesitatea creditului in materie comercială a generat:
a. nasterea titlurilor de credit si a institutiilor financiare;
b. principiul conform căruia codebitorii nu sunt tinuti solidari;
c. mijloacele de garantare a tranzactiilor comerciale.
a. a
b. b
c. a+c
d. a+b

14) Ce formă de societate poate fi constituită si prin subscripŃie publică?
Curs pg. 66; 85; lege art. 9

R= Societatea pe actiuni.

15) Ce fel de prevederi cuprinde Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)

144. Codul comercial cuprinde prevederi referitoare la:
a. definirea actelor si faptelor de comert si statutul comerciantilor
b. cambie si bilet la ordin
c. procedura insolventei

16) Care sunt caracteristicile societăŃilor comerciale cu asociat unic?
Curs pg. 64-65; lege art. 13, 14

145. Societătile comerciale cu asociat unic au următoarele caracteristici:
a. o societate cu răspundere limitată poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată,
alcătuită dintr-o singură persoană;
b. o persoană poate fi asociat unic in oricate societăti cu răspundere limitată;
c. nu pot emite obligatiuni.

17) Care sunt caracteristicile societatii comerciale in nume colectiv?
Curs pg. 62; 64, 65, 66

146. Societatea comerciala in nume colectiv:
a. Este o societate de capital;
b. Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica;
c. Poate emite obligatiuni.

18) In ce forma de societate asociaŃii răspund cu intregul patrimoniu social?
Curs pg. 62; 65

Societatea in comandita

19) Care sunt raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal?
Curs pg. 23

148. Raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal:
a. actele administrative individuale;
b. obligatiile fiscale ale comerciantilor;
c. comiterea in activitatea de comert a unor infractiuni.

20) Care dintre următoarele norme juridice reglementează instituŃii de drept comercial?
Curs pg. 18, 19

149. Care dintre următoarele norme juridice reglementează institutii de drept comercial:.
a. norme de drept international public din tratate, conventii si acorduri
b. norme de drept legate de solutionarea unor cauze penale sau civile
c. norme de drept privind fondul de comert, operatiuni de banca si schimb

21) Cu care dintre urmatoarele izvoare de drept se confundă obiceiul ?
Curs pg. 29, 30

150. Obiceiul se confundă cu :
a. doctrina
b. jurisdrudenta
c. legea
d. cutuma

22) Prin ce anume se deosebeste dreptul comercial de dreptul civil ?
Curs pg. 18, 19

151. Dreptul comercial se deosebeste de dreptul civil prin aceea că:
a. reglementează numai relatii sociale patrimoniale;
b. se bazează pe egalitatea juridică a părtilor;
c. se bazează pe comercialitatea relatiilor sociale reglementate.

23) Care dintre urmatoarele izvoare ale dreptului comercial nu sunt normative?
Curs pg. 26-30

152. Nu sunt izvoare normative ale dreptului comercial:
a. Codul civil;
b. Codul comercial;
c. Jurisprudenta.

24) Ce institutii se inmatriculează la Registrul ComerŃului?
Curs pg. 43 si urm.

153. Se inmatriculează la Registrul Comertului:
a. Asociatiile si fundatiile;
b. Avocatii si notarii;
c. Societatile comerciale.

25) Ce forma de societate comercială imbraca societatile bancare si de asigurari ?
Curs pg. 64

154. Societatile bancare si de asigurari pot fi de urmatorul tip :
a. Asociatii;
b. Societati pe actiuni;
c. Societati cu raspundere limitata.

26) In ce este impartit capitalul social al societatilor cu raspundere limitata ?
Curs pg. 63

155. Capitalul social al societatilor cu raspundere limitata este impartit in::
a. Parti sociale;
b. Actiuni;
c. Obligatiuni.

27) In ce conditii este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati
comerciale ?
Curs pg. 85; lege art. 5

156. Forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale este obligatorie daca:
a. Se constituie o societate pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un teren;
c. Se constituie o societate comerciala cu asociat unic.

28) Care dintre următoarele sunt obligaŃii profesionale ale comercianŃilor si deci si ale
societatilor comerciale?
Curs pg. 44
157. Următoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si a societatilor comerciale:
a. indeplinirea formalitătilor de publicitate in Registrul Comertului;
b. exercitarea comertului in limitele concurentei ilicite si neloiale;
c. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor
necomerciale;
d. tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comercială desfăsurată.
a. b
b. b+c
c. a+d
d. a+c

29) Care dintre următoarele sunt obligaŃii profesionale ale comercianŃilor si deci si ale
societatilor comerciale?
Curs pg. 44

Idem 28

30) Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comerŃ?
Curs pg. 52

158. Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comert?
a. teoria personificării fondului de comert;
b. teoria universalitătii de drept;
c. teoria patrimoniului de afectatiune;
d. teoria universalitătii de fapt;
a. a+c
b. d+e
c. b+c
d. c+e
e. teoria proprietătii incorporale.

31) Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comerŃ?
Curs pg. 52

Idem 30

32) Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comerŃ?
Curs pg. 53

159. Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comert?
a. firma;
b. sediul social;
c. emblema;
d. clientela;
a. niciunul
b. c+d
c. d+e
d. a+b
e. vadul comercial.

33) Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comerŃ?
Curs pg. 53,54
Idem 32

34) Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comerŃ sunt valabile?
Curs pg. 54, 55

160. Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?
a. vanzarea-cumpărarea fondului de comert;
b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer;
c. gajul asupra bunurilor imobile;
d. transmiterea fondului de comert ca aport la capitalul social.
a. b+c
b. b+d
c. a+d
d. a+b

35) Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comerŃ sunt valabile?
Curs pg. 54, 55
Idem 34

36) In ce caz este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale?
Curs pg. 85; lege art. 5

161. Forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale este obligatorie daca:
a. Se constituie o societate in comandita pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un bun mobil;
c. Se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla.

37) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

162. Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. activitatea de educatie si invătămant;
b. activitătile liberale (independente);
c. adoptia;
d. intreprinderile de constructii.

38) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

163. Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. căsătoria;
b. operatiunile de prestări servicii;
c. constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui imprumut pentru uzul personal al comerciantului;
d. jocurile de intrajutorare;
e. operatiuni cu bunuri imobile.

39) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

Idem 37 si 38

40) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

Idem 37 si 38

41) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 59

164. Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societătii comerciale in dreptul roman?
a. constituirea unei noi persoane juridice de drept privat;
b. constituirea prin manifestarea de vointă a mai multor persoane, fără constituirea unui capital social
propriu;
c. afectarea unor bunuri proprii ale asociatilor, dar fără ca acestea să facă parte din patrimoniul
societătii comerciale astfel constituite;
d. afectarea bunurilor asociatilor cu un scop nelucrativ;

42) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 59; 69

Idem 41
43) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 69

Idem 41

44) Prin ce se deosebeste societatea comercială de societatea civilă ?
Curs pg. 60

165. Societatea comercială se deosebeste de societatea civilă prin:
a. obiectul său de activitate;
b. numărul mai mare de asociati;
c. punerea in comun a unor bunuri mobile in scopul impărtirii foloaselor.

45) Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 60
Scopul constituirii diferit. Soc. civila, de regula, nu dobandeste personalitate juridica. Formalitati mai complexe pt. soc. com.

46) Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 60
Soc. Com. Dobandeste personalitate juridical, in timp ce soc. civila nu are de regula pers. juridica.

47) Care sunt asemanarile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 59, 60
Ambele sunt forme associative, care au ca baza un contract de societate.

166. Printre asemănările intre societatea civilă si cea comercială se enumeră:
a. scopul constituirii societătii;
b. personalitatea juridică a societătilor;
c. formalitătile suplimentare, mai complexe la constituire;
d. activitătile desfăsurate.
a. a+b
b. niciuna
c. b+d
d. c

48) Care este momentul dobandirii personalităŃii juridice depline la societăŃile comerciale?
Curs pg. 79

167. Care este momentul dobandirii personalitătii juridice depline la societătile comerciale?
a. la semnarea actului constitutiv;
b. la vărsarea capitalului social;
c. la numirea organelor de conducere;
d. la inmatricularea in Registrul Comertului.

49) Care este momentul dobandirii personalităŃii juridice depline la societăŃile comerciale?
Curs pg. 79

Idem 48

50) Pentru efectuarea unor acte juridice premergătoare si necesare inmatriculării societăŃii, ce
fel de personalitate juridică are aceasta?
Curs pg. 69

168. Pentru efectuarea unor acte juridice premergătoare si necesare inmatriculării societătii, aceasta are:
a. o personalitate juridică restransă, limitată la incheierea actelor juridece necesare dobandirii
personalitătii juridice;
b. o personalitate juridică restransă pentru efectuarea unor operatiuni de comert;
c. o pesonalitate juridică restransă pentru incheierea unor contracte de muncă.

51) Ce condiŃii trebuie să indeplinească firma societăŃii comerciale ?
Curs pg. 71

169. Firmele societătilor comerciale trebuie să indeplinească următoarele conditii:
a. să fie disponibile si distinctive;
b. să fie scrise numai in limba romană;
c. să fie licite si scrise in primul rand in limba romană;
d. să contină si emblema acesteia.
a. a+d
b. niciuna
c. a+c
d. b

52) Care sunt asemănările dintre societatea comercială si asociaŃia in participaŃiune ?
Curs pg. 60

170. Asemănările dintre societatea comercială si asociatia in participatiune sunt:
a. ambele au personalitate juridica;
b. ambele sunt asocieri de persoane in vederea realizarii de activitati comerciale;
c. ambele se incheie prin parcurgerea unor formalităti speciale de inregistrare la Registrul
Comertului.

53) Ce anume se are in vedere in primul rand in cazul societăŃilor de persoane?
Curs pg. 65
??
171. In societătile de persoane se are in vedere in primul rand:
a. calitatea asociatilor si relatiile dintre acestia;
b. capitalul aportat de asociati si prestatiile ce pot constitui aport social;
c M. numarul părtilor sociale ce formează capitalul social.

54) Care dintre următoarele forme ale societăŃilor comerciale o poate imbrăca societatea cu
asociat unic?
Curs pg. 64

172. Care dintre următoarele forme ale societătilor comerciale o poate imbrăca societatea cu asociat unic?
a. societatea pe actiuni;
b. societatea in nume colectiv;
c. societatea cu răspundere limitată;
d. societatea in comandită.

55) Care dintre următoarele forme ale societăŃilor comerciale o poate imbrăca societatea cu
asociat unic?
Curs pg. 64
Idem 54

56) SocietăŃile comerciale cu asociat unic ce caracteristici au?
Curs pg. 64, 65; lege art. 13, 14

173. Societătile comerciale cu asociat unic au următoarele caracteristici:
a. o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere
limitată, alcătuită dintr-o singură persoană;
b. este necesară si semnarea unui contract de societate pe langă actul constitutiv;
c. este o societate de capital.

57) DiferenŃa intre asociaŃii comanditaŃi si cei comanditari in ce anume constă ?
Curs pg. 62

174. Diferenta intre asociatii comanditati si cei comanditari constă in aceea că:
a. asociatii comanditari răspund nelimitat;
b. asociatii comanditati răspund nelimitat;
c. asociatii comanditati răspund numai in limita capitalului social subscris.

58) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in comandită simplă?
Curs pg. 62

175. Următoarele constituie caracteristici ale societătii in comandită simplă:
a. toti asociatii răspund numai in limita capitalului social subscris;
b. numărul minim de asociati este de 5;
c. firma va fi insotită de mentiunea „SRL”;
d. asociatii comanditati răspund cu intregul lor patrimoniu.

59) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in comandită simplă?
Curs pg. 62

Idem 58

60) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63

176. Următoarele constituie caracteristici ale societătii cu răspundere limitată:
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

61) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
Idem 60

62) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
Idem 60

63) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
Idem 60

64) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
Idem 60

65) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66

177. Următoarele constituie caracteristici ale societătii pe actiuni:
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. impărtirea capitalului social in părti sociale.

66) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
Idem 65

67) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
Idem 65

68) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
Idem 65

69) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in nume colectiv?
Curs pg. 62

178. Următoarele constituie caracteristici ale societătii in nume colectiv:
a. capitalul social este de minim 200 RON;
b. impărtirea capitalului social in actiuni;
c. este cea mai recent apărută formă de societate;
d. asociatii răspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

70) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de
societate in lege ?
Curs pg. 63

179. Caracteristici ale enumerării legale a formelor de societate in lege este:
a. enumerarea este enuntiativă;
b. enumerarea este exemplificativă;
c. enumerarea este limitativă si imperativă;
d. se permite constituirea unei societăti hibrid.

71) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de societate
in lege ?
Curs pg. 63
Idem 70

72) Se permite aplicarea dreptului de opŃiune intre formele societăŃilor comerciale ?
Curs pg. 63, 64

180. In ceea ce priveste dreptul de optiune intre formele societătilor comerciale :
a. nu se permite drept de optiune decat la constituirea societatii;
b. se permite drept de optiune, cu unele exceptii;
c. pe parcursul existentei societătii comerciale nu se permite schimbarea formei;
d. societatea cu asociat unic poate imbrăca orice formă.

73) In ceea ce priveste dreptul de opŃiune intre formele societăŃilor comerciale, care sunt trăsăturile acestuia?
Curs pg. 64
-este neingradit la constituirea, transformarea societatii comerciale;
-in multe situatii este limitat.

74) Care este teoria ce stă la baza determinării naŃionalitatii societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 73, 74

181. Care este teoria ce stă la baza determinării nationalitatii societătii comerciale in dreptul roman?
a. teoria autonomiei de vointă;
b. teoria locului de inregistrare;
c. teoria nationalitătii actionarilor;
d. teoria sediului social principal.

75) Care este teoria ce stă la baza determinării naŃionalitatii societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 73, 74
Idem 74

76) InfiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii comerciale pot fi hotărate de către cine?
Curs pg. 74

182. Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărate de către:
a. Adunarea generala a sociatilor sau actionarilor;
b. Administratorii si directorii societatii;
c. cenzori sau auditul societătii.

77) Cand poate fi hotărata infiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii comerciale ?
Curs pg. 74

183. Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărate :
a. numai la constituirea societătii;
b. numai ulterior semnării actului constitutiv al societătii;
c. atat la constituire, cat si pe parcursul existentei societătii.

78) Prin ce modificari poate fi hotărata infiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii
comerciale?
Curs pg. 74

184. Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărate :
a. prin modificarea formei societătii;
b. prin modificarea corespunzătoare a actului constitutiv al societătii;
c. prin modificarea capitalului social al societătii.

79) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75

185. Sucursala unei societăti comerciale are următoarele caracteristici:
a. obiectul de activitate al sucursalei este diferit de cel al societătii mame;
b. sucursala are un sediu propriu;
c. sucursala nu se inregistrează separat la Registrul comertului;

80) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75
Filiala este societatea comerciala de sine statatoare, cu personalitate juridical constituita de societatea mama, care detine majoritatea capitalului social.

81) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75

Idem 80
82) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75
Idem 80

83) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75

Sucursala este un dezmembramant al societatii comerciale mama.
84) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75
Idem 83.

85) La constituirea unei societăŃi comerciale care este operaŃiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
Curs pg. 75

186. La constituirea unei societăti comerciale care este operatiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
a. verificarea disponibilitătii firmei si/sau a emblemei;
b. semnarea unor contracte cu parteneri contractuali;
c. inregistrarea fiscală a societătii;
d. emiterea facturilor către debitori.

86) La constituirea unei societăŃi comerciale care este operaŃiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
Curs pg. 75

Idem 85
87) Dintre operaŃiunile necesare constituirii societăŃii comerciale se regăsesc următoarele:
Curs pg. 77, 78

187. Dintre operatiunile necesare constituirii societătii comerciale se regăsesc următoarele:
a. prezentarea de acte referitoare la sediul asociatilor/actionarilor;
b. identificarea conturilor bancare ale administratorilor si cenzorilor;
c. vărsarea aporturilor.

88) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăŃii comerciale in
Registrul ComerŃului?
Curs pg. 79

188. Cererea de inmatriculare a societătii comerciale in Registrul comertului poate fi formulată de către:
a. fondatori sau administratorii societătii;
b. oricare dintre asociati/actionari oricand;
c. cenzorii societătii;
d. orice persoană interesată.

89) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăŃii comerciale in
Registrul ComerŃului?
Curs pg. 79
Idem 88

90) Cand poate respinge judecătorul delegat cererea de inmatriculare a unei societăŃi?
Curs pg. 79

189. Cand poate respinge judecătorul delegat cererea de inmatriculare a unei societăti?
a. Cand actul constitutiv nu cuprinde toate mentiunile legale sau cuprinde clauze prin care se incalcă
o dispozitie imperativă a legii;
b. Cand actul constitutiv nu cuprinde clauze referitoare la sucursalele societatii;
c. Cand actul constitutiv nu cuprinde numele cenzorilor la SRL.

91) Dacă judecatorul delegat la constituire constată unele neregularităŃi cum anume
procedeaza?
Curs pg. 79

190. Dacă judecatorul delegat la constituire constată unele neregularităti:
a. judecătorul delegat va admite cererea si va dispune remedierea ulterioara;
b. judecătorul delegat va respinge cererea pentru neregularităti si aceasta are autoritate de lucru
judecat;
c. judecătorul delegat fixează un nou termen si recomandă părtilor remedierea neregularitătilor pană la acest termen.

92) Cum este evidenŃiat capitalul social din punct de vedere contabil ?
Curs pg. 91

191. Capitalul social este evidentiat din punct de vedere contabil in:
a. pasivul bilantului contabil, care cuprinde expresia valorică a acestuia
b. activul bilantului contabil, cuprinzand valoarea aporturilor;
c. patrimoniul societătii.

93) La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9

192. La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
a. la societătile de persoane;
b. la SRL-uri;
c. la societăti cu asociat unic;
d. la societăti pe actiuni.

94) La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9
Idem 93

95) Care este situaŃia aportului in numerar la societăŃile comerciale?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9, 91, 10, 11

193. Situatia aportului in numerar la societătile comerciale este următoarea:
a. este obligatoriu la constituirea societătii comerciale, legea stabilind pentru anumite forme limite minime ale acestei valori;
b. este obligatoriu numai la societătile pe actiuni;
c. este obligatoriu numai la SRL.

96) Care este relaŃia dintre patrimoniul societăŃii si capitalul social ?
Curs pg. 92

194. Relatia dintre patrimoniul societătii si capitalul social este:
a. patrimoniul societătii este intotdeauna egal cu capitalul social;
b. capitalul social este egal cu patrimoniul societătii numai in momentul constituirii acestuia;
c. capitalul social trebuie să fie intotdeauna mai mare decat patrimoniul societătii.

97) Care dintre urmatoarele sunt considerate fapte de comerŃ subiective?
Curs pg. 38, 39; art. 4 C.com.

195. Sunt considerate fapte de comert subiective:
a. toate contractele unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau nu rezultă contrariul din insusi actul respectiv;
b. toate actele savarsite de comerciant, indiferent dacă sunt in nume propriu sau nu;
c. si obligatiile derivand din fapte licite sau din săvărsirea unor fapte ilicite in legătură cu activitatea comercială a comerciantului.

98) Care este soluŃia corectă conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comert unilaterale sau mixte ?
Curs pg. 40, 41; art. 56 C.com.

196. Solutia corectă conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comert unilaterale sau mixte este:
a. Este supus legii comerciale raportul juridic chiar dacă pentru una din părti actul juridic respective are caracter necomercial;
b. In actele juridice mixte se supun legii comerciale si prevederile referitoare la statutul juridic al necomeciantului;
c. Codul comercial nu prevede nici o exceptie de la aplicarea acestei reglementări referitoare la
aplicarea legii comerciale fată de necomercianti si nu există cazuri in care legea să dispună altfel.

99) Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica?
Curs pg. 74-76; lege art. 42

197. Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica:
a. Sucursala;
b. Reprezentanta comerciala;
c. Filiala;
d. Punctul de lucru.

100) In ce moment societatea comercială incetează a mai exista ca entitate juridică ?
Art 260 Lege

199. Societatea comercială incetează a mai exista ca entitate juridică in momentul in care:
a. societatea comercială se află in una din situatiile de fapt prevăzute de lege ca fiind cauze de
dizolvare;
b. societatea comercială se află in curs de lichidare judiciară;
c. societatea comercială depune la Registrul comertului un proiect de fuziune;
d. lichidatorii intocmesc bilantul contabil final;
e. judecătorul delegat dispune radierea societătii comerciale din registrul comertului.

101) In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acŃiuni intra in lichidare?
Art 58 Lege

200. Societatea comercială pe actiuni se dizolvă ori de cate ori se află in una din situatiile:
a. declararea nulitătii societătii;
b. adunarea generală hotărăste majorarea capitalului social;
c. decesul unuia dintre membrii fondatori;
d. decesul cenzorilor societătii;
e. decesul administratorului unic.

102) In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acŃiuni intra in lichidare?
Art 58 Lege
Idem 101

103) In ce cazuri creditorii societăŃii pot face opoziŃie ?
Art 61 Lege

201. Creditorii societătii pot face opozitie in cazul:
a. schimbarii denumirii societatii;
b. majorării capitalului social;
c. reducerii capitalului social, al fuziunii, divizării si dizolvării anticipate a societătii.

104) Cati asociati poate avea cel mult o societate cu raspundere limitata ?
Art 12 Lege

202. O societate cu raspundere limitata poate avea cel mult:
a. 50 asociati;
b. 5 asociati;
c. 10 asociati.

105) Prin ce act juridic se constituie societatea cu raspundere limitata cu asociat unic?
Art 5 Lege

203. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic se constituie prin:
a. Contract de societate;
b. Contract de societate si statut;
c. Statut (act constitutiv).

106) La ce forma de societate comerciala capitalul social poate fi subscris sau varsat ?
Art 9 Lege

204. Capitalul social poate fi subscris sau varsat la:
a. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic;
b. Societatea pe actiuni;
c. Societatea in nume colectiv.

107) La ce forma de societate nu este obligatoriu a fi varsat integral capitalul social subscris la data constituirii?
Art 9 Lege

205. Nu este obligatoriu a fi versat integral capitalul social subscris la data constituirii la:
a. Societatea in nume colectiv;
b. Societatea in comandita simpla;
c. Societatea pe actiuni.

108) Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de o anumita suma in ce valoare?
Art. 10 Lege

206. Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de:
a. 200 Ron;
b. 90.000 Ron;
c. 2500 Ron.

109) Care sunt efectele dizolvarii societatii comerciale?
Art 233 Lege

207. Efectele dizolvarii societatii comerciale sunt:
a. Intrarea societatii in lichidare;
b. Pierderea personalitatii juridice;
c. Numirea unui cenzor/auditor.

110) De catre cine sunt revocati membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia?
Art 1371 Lege

208. Membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia sunt revocati:
a. Numai de adunarea generala;
b. De ceilalti administratori;
c. De cenzori/auditori.

111) O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de ce valoare?
Art 11 Lege

209. O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de:
a. 100 Ron;
b. 10 Ron;
c. 0,1 Ron.

112) Actiunile unei societati comerciale pe actiuni cum pot fi?
Art 91 Lege

210. Actiunile unei societati comerciale pe actiuni:
a. Pot fi numai nominative;
b. Pot fi numai la purtator;
c. Pot fi nominative sau la purtator.

113) Care sunt caracteristicile partilor sociale ale unei societati comerciale?
Art 11 Lege

211. Partile sociale:
a. Pot fi reprezentate prin titluri negociabile;
b. Pot fi mai mici de 10 Ron;
c. Sunt subdiviziuni ale capitalului social.

114) De catre cine sunt exercitate atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale?
Curs pag 94

212. Atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale sunt exercitate de catre:
a. Consiliul de Administratie;
b. Adunarea Generala a asociatilor/actionarilor;
c. Cenzori/Auditori.

115) In sarcina cui sunt atributiile de control ale societatii?
Curs pag 114
213. Atributiile de control ale societatii sunt in sarcina:
a. Administratorilor;
b. Asociatilor/actionarilor;
c. Cenzorilor.

116) Prin ce modalitate se creaza o noua persoana juridica ?
Curs pag 74

214. Se creaza o noua persoana juridica prin:
a. Infiintarea unei filiale a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Schimbarea formei societatii.

117) Ce sistem/principiu are la baza determinarea obiectului dreptului comercial ?
Curs pag 19

215. Determinarea obiectului dreptului comercial are la baza:
a. Deplina libertate a partilor de a stabili comercialitatea raportului juridic;
b. Sistemul obiectiv;
c. Sistemul subiectiv.

118) Ce fel de persoane pot fi administratorii societatilor comerciale?
Art 1533 Lege

216. Administratorii societatilor comerciale pot fi:
a. Numai persoane fizice;
b. Persoane fizice sau juridice;
c. Numai persoane juridice prin reprezentantul permanent persoana fizica.

119) Care sunt efectele declararii nulitatii societatii comerciale ?
Art 233 Lege

217. In urma declararii nulitatii societatii comerciale:
a. Societatea intra in dizolvarea si lichidare;
b. Personalitatea societatii inceteaza;
c. Efectele hotararii de declarare a nulitatii retroactiveaza.

120) Declararea nulitatii societatii comerciale ce efecte are?
Art. 59 Lege

218. Declararea nulitatii societatii comerciale:
a. Nu are efect retroactiv asupra actelor incheiate in numele sau;
b. Aduce atingere actelor incheiate in numele sau;
c. Conduce la incetarea cu efect retroactiv.

121) Care sunt caracteristicile incheierilor judecatorului delegat de la Registrul Comertului?
Curs pag 134

219. Incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului:
a. Sunt supuse apelului;
b. Nu sunt executorii de drept;
c. Sunt supuse numai recursului.

122) Care este termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul
Comertului ?
Curs pag 134
220. Termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului:
a. Este de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
b. Este de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
c. Este de 60 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

123) Din ce moment bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea
societatii?
Art 65 Lege

221. Bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea societatii:
a. Din momentul inmatricularii societatii in Registrul Comertului;
b. Din momentul depunerii aporturilor la societate;
c. Din momentul agrearii asupra acestora de catre asociati/actionari.

124) Aportul asociatilor la capitalul social ce carcateristici indeplineste?
Art 68 Lege

222. Aportul asociatilor la capitalul social nu este:
a. o parte a capitalului social;
b. purtator de dobanzi;
c. obligatoriu in numerar la constituirea oricarei forme de societate.

125) Administratorii ce reprezinta societatea legal pot transmite dreptul lor de reprezentare?
Art 71 Lege

223. Administratorii ce reprezinta societatea legal:
a. nu pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
b. pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
c. pot transmite dreptul de reprezentare numai daca acesta facultate li s-a acordat expres.

126) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
Art. 10 Lege

224. Urmatoarea afirmatie despre actiuni este corecta:
a. Actiunile pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;
b. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna la purtator;
c. Actiunile nominative nu pot fi convertite in actiuni la purtator;
d. Valoarea unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 Ron.
e. Actiunile au numai o valoare egala, acordand tuturor posesorilor drepturi egale.

127) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
Art. 91 Lege

Idem 126

128) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de
Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
Art. 114 Lege

225. Poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara:
a. Schimbarea formei juridice a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Reducerea capitalului social;
d. Majorarea capitalului social;
e. Fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii.

129) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de
Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
Art 114 Lege

226. Poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara:
a. Emisiunea de obligatiuni;
b. Orice modificare a actului constitutiv;
c. Schimbarea obiectului de activitate a societatii.

130) In ce proportie din numarul total de drepturi de vot este necesara prezenta actionarilor la prima convocare pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare ?
Art. 115 Lege

227. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand:
a. Cel putin 1/4 din numarul total de drepturi de vot;
b M. Cel putin 3/4 din numarul total de drepturi de vot;
c. Cel mult 1/5 din numarul total de drepturi de vot.

131) De catre cine este administrata societatea pe actiuni conform sistemului dualist ?
Art. 153 Lege

228. Conform sistemului dualist soccietatea pe actiuni este administrata de:
a. Directorat si Consiliu de supraveghere;
b. Consiliu de Adminsitratie si Directori;
c. Consiliu de Adminsitratie si auditori.

132) Cum poate fi modificat actul constitutiv al unei societati comerciale ?
Art 204 Lege
?? b sau c

229. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:
a. Actul constitutiv al unei societati comerciale nu poate fi modificat;
b. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea adunarii generale;
c. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea instantei
judecatoresti in cazuri speciale prevazute de lege (excludere, retragere).

133) Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul carui organ?
Art. 153 1 Lege

230. Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul:
a. Adunarii Generale;
b. Consiliului de Supraveghere;
c. Consiliului de Administratie.

134) Cum se realizeaza lichidarea activului social?
Curs pag 166

1. Lichidarea activului social se realizează prin:
a. transformarea bunurilor societatii in bani si distribuirea sumelor catre asociati;
b. transformarea bunurilor societătii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fată de terti;
c. achitarea datoriilor societatii.

135) Ce pot solicita lichidatorii dacă fondurile obtinute din lichidarea activului societătii nu sunt suficiente pentru ca să acopere pasivul social?
Curs pag 166

2. Dacă fondurile obtinute din lichidarea activului societătii nu sunt suficiente pentru ca să acopere pasivul social, lichidatorii pot:
a. să ceară sumele necesare asociatilor care răspund nelimitat si a celor ce nu au efectuat
vărsămintele;
b. sa ceara administratorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru plata daotriilor;
c. sa ceara cenzorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru achitarea datoriilor.

136) Ce poate decide lichidatorul in situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu exista nici un fel de sume in vederea achitarii datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu raspundere nelimitat?
Art 2701 Lege

3. In situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu exista nici un fel de sume in vederea achitarii
datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu raspundere nelimitat, solutia lichidatorului poate fi:
a. inchiderea procedurii de lichidare;
b. renuntarea la pozitia de lichidator.
c. declansarea procedurii insoventei;

137) Cine numeste lichidatorii unei societati comerciale ?
Art 252 Lege

4. Lichidatorii sunt numiti:
a. de catre consiliul de administratie al societatii;
b. prin hotărarea adunării generale care hotărăste lichidarea;
c. de catre directorul Oficiului Registrului Comertului unde societatea isi are sediul.

138) Care este consecinta mentinerii personalitătii juridice a societatii in perioada lichidarii ?
Art. 252 Lege

5. Este consecinta a mentinerii personalitătii juridice a societatii in perioada lichidarii faptul ca:
a. adunarea generală nu mai decide decat asupra problemelor direct legate de lichidare iar
administratorii societătii sunt inlocuiti de lichidatori;
b. societatea nu mai are atribute de identificare;
c. asociatii nu mai pot dispune de patrimoniul societatii, acesta fiind in mod automat transferat
creditorilor.

139) In ce cazuri dizolvarea are loc fără lichidare ?
Art. 2491Lege

6. Dizolvarea are loc fără lichidare in urmatoarele cazuri:
a. in cazul societatii pe actiuni ale carei actiuni sunt listate pe o piata reglementata;
b. in cazul fuziunii ori divizării totale a societătii;
c. in cazul societatii in nume colectiv.

140) Dupa momentul declararii dizolvării societatii ce obligatii au administratorii societatii?
Art 233Lege

7. Din momentul declararii dizolvării societatii administratorii au urmatoarele obligatii:
a. sa nu intreprinda acte de comert in afara de cele necesare pentru lichidare, in caz contrar, ei sunt personal si solidar răspunzători pentru operatiunile pe care le-au intreprins;
b. sa-si depuna demisia la registrul comertului;
c. sa solicite publicarea in Monitorul Oficial a situatiilor financiare ale societatii.

141) Ce posibilitate are asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicită dizolvarea?
Curs pag 161

8. Asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicită dizolvarea:
a. poate cere doar o parte mai mica din contravaloarea contributiei sale la patrimoniul societatii;
b. poate sa solicite plata imediata a contravalorii partilor sociale platite;
c. nu va putea formula actiunea in dizolvare, deoarece invocă propria sa turpitudine.

142) Cine poate introduce cererea de dizolvare in societătile de persoane si in societatea cu răspundere limitată ?
Curs pag 160

9. In societătile de persoane si in societatea cu răspundere limitată cererea de dizolvare poate fi introdusa:
a. numai de catre asociatii majoritari;
b. de oricare dintre asociati;
c. numai de catre asociatii minoritari.

143) In ce conditii pot asociatii sa revina asupra hotărarii de dizolvare a societătii luate?
Art. 231 Lege

10. Asociatii vor putea reveni asupra hotărarii de dizolvare a societătii luate:
a. pana la publicarea efectiva a deciziei in Monitorul Oficial ;
b. pana la expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea la registrul comertului.
c. cat timp nu s-a făcut nici o repartitie de activ.

144) In care din urmatoarele cazuri se dizolva de drept o societate comerciala?
Art 227 Lege

11. Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:
a. schimbarea formei juridice a societatii;
b. expirarea duratei societătii stabilită in actele constitutive;
c. schimbarea asociatului majoritar al societatii.

145) In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni, in comandită pe actiuni si cu răspundere limitată?
Art 228 Lege

12. Societatea pe actiuni, in comandită pe actiuni si cu răspundere limitată se dizolvă dacă :
a. cenzorii sau auditorii financiari constata existenta de pierderi;
b. capitalul social al societatii nu a fost varsat in termenul prevazut in actele constitutive.
c. administratorii constată că, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferentă intre totalulactivelor si datoriile societătii, reprezintă mai putin de jumătate din valoarea capitalului social;

146) In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni ?
Art 228 Lege

13. Societatea pe actiuni se dizolvă dacă:
a. numarul cenzorilor numiti scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza comisia de cenzori;
b. numărul de actionari scade sub minimul legal si dacă in termen de 9 luni de la data constatării
reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza actionariatul;
c. numarul administratorilor scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza administratorii.

147) In ce conditii se dizova societatea in nume colectiv sau cu răspundere limitată ?
Art 229 Lege

14. Societatea in nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă:
a. prin falimentul, incapacitatea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorită acestor cauze,
numărul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista cauze de continuare cu mostenitorii;
b. cand asociatii nu hotarasc distribuirea de dividende pentru trei ani consecutiv;
c. cand asociatii hotarasc schimbarea sediului societatii in alta localitate.

148) In ce caz se dizolva societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat ?
Art 14 Lege

15. Societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat se poate dizolva in cazul in care:
a. asociatul unic este si administratorul societatii;
b. asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic;
c. asociatul unic este angajat al societatii.

149) Cand trebuie asociatii sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societătii?
Art. 27 Lege

16. Asociatii trebuie sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societătii:
a. cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
b. cu cel putin 6 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
c. cu cel putin 24 de luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită.

150) Care este rezultatul juridic al unei operatiuni de fuziune?
Curs pag 150

17. Fuziunea este operatiunea prin care se realizează:
a. o dublare a patrimoniului societatii;
b. o concentrare a societătilor comerciale
c. schimbarea formei juridice a societatii.

151) Cum se realizează fuziunea prin absorbtie?
Art 238 Lege

18. Fuziunea prin absorbtie reprezinta situatia in care:
a. mai multe parti ale mai multor societatii se unesc pentru cresterea profiturilor;
b. trei societati sunt inglobate intr-o noua persoana juridica.
c. o societate existenta sau nou creata inglobează una sau mai multe societăti, care isi incetează astfelexistenta.

152) Cum se realizează fuziunea prin contopire?
Art 238 lege

19. Fuziunea prin contopire reprezinta situatia in care:
a. trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.
b. două sau mai multe societăti se dizolva fara lichidare si trasnfera intergal patrioniul lor catre o alta persoană;
c. o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.

153) Care este rezultatul divizarii ?
Art 239 Lege

20. Divizarea este operatiunea prin care:
a. patrimoniul unei societăti comerciale se imparte intre două sau mai multe societăti.
b. denumirea societatii este impartita in mai multe cuvinte separate;
c. sediul social este impartit intre mai multe societati.

154) Cum se realizează divizarea totală ?
Art 239 Lege

21. Divizarea totală reprezinta situatia in care:
a. dintr-o societate existenta un asociat ramane cu atributele de identificare iar altul cu capitalul social;
b. dintr-o societate existenta asociatii isi impart in mod egal capitalul social.
c. societatea isi incetează existenta, patrimoniul său impărtindu-se intre două sau mai multe societăti nou constituite;

155) Cum se realizează desprinderea sau divizarea partială ?
Art 239 Lege

22. Desprinderea sau divizarea partială reprezinta situatia in care:
a. o parte din capitalul social este transferat catre o alta societate comerciala existenta;
b. o parte din patrimoniu societătii, care isi continuă existenta, se desprinde si se transmite către una sau mai multe societăti care iau astfel fiintă;
c. sediul social este impartit si cu alte persoane juridice.

156) Pana cand suspenda de regula opozitia la divizare sau fuziune executarea fuziunii sau a divizării ?
Art 243 Lege

23. De regula, opozitia la divizare sau fuziune suspendă executarea fuziunii sau a divizării pană la :
a. data la care hotărarea judecătorească a devenit irevocabilă;
b. data publicarii hotararii judecatoresti in Monitorul Oficial;
c. data la care care societatea debitoar e face dovada plătii datoriilor.

157) Care este efectul principal al fuziunii prin absorbtie?
Art 238 Lege

24. Sunt efecte ale fuziunii prin absorbtie:
a. societatea absorbită isi continua existenta;
b. societatea absobita vinde bunurile din patrimoniul sau catre alte persoane juridice
c. societatea nou infiintată preia drepturile si obligatiile societătii care isi incetează existenta, operand o transmisiune universală;

158) Cum raspund fata de creditori in cazul divizării totale, societătile care dobandesc bunuri prin efectul divizării ?
Art. 243 Lege

25. De regula, in cazul divizării totale, societătile care dobandesc bunuri prin efectul divizării răspund fată de creditori:
a. pentru creditele obtinute de la institutiile de credit in limita a doua treimi din capitalul social;
b. pentru obligatiile societătii care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea activelor transferate;
c. pentru creditorii chirografari pana la concurenta capitalul social.

159) Cum raspund societătile care au dobandit bunuri prin divizare in cazul in care urmare a divizarii nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie?
Art. 245 Lege

26. Dacă urmare divizarii nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie, societătile care au dobandit bunuri prin divizare răspund:
a. solidar;
b. divizibil;
c. pro rata.

160) Care este cazul de excludere a asociatilor din societătile in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum si a asociatilor comanditati in societatea in comandită pe actiuni?
Art 222 Lege

27. Este caz de excludere a asociatilor din societătile in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere
limitată, precum si asociatii comanditati in societatea in comandită pe actiuni:
a. asociatul cu răspundere nelimitată care nu se prezinta la adunarile generale;
b. asociatul care nu contribuie la realizarea obiectului de activitate al societatii
c. asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.

161) Ce i se poate cere asociatului cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in administratie ?
Art. 222 Lege

28. Asociatului cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in administratie i se poate cere:
a. excluderea din societate;
b. sa faca cerere de retragere voluntara din societate;
c. sa depuna o garantie suplimentara.

162) Care este sanctiunea pentru asociatii care iau parte ca asociati cu răspundere nelimitată, in alte societăti concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemănător, fără
consimtămantul celorlalti asociati?
Art 222 Lege

29. Asociatii care iau parte ca asociati cu răspundere nelimitată, in alte societăti concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemănător, fără consimtămantul celorlalti asociati pot fi:
a. mentionati in registrul comertului ca atare;
b. exclusi din societate;
c. reclamati la Camera de Comert si declarati incapabili de a detine calitatea de asociat.

163) Care este efectul admiterii opozitiei tertilor creditori ai unui asociat intr-o societate in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată cu privire la hotărarea
adunării generale de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial ?
Art. 206 Lege

30. Dacă este admisă opozitia tertilor creditori ai unui asociat intr-o societate in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată cu privire la hotărarea adunării generale de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial atunci:
a. asociatul respectiv poate fi exclus din Societate;
b. asociatul respectiv trebuie sa dea garantii suplimentare creditorilor;
c. asociatul respectiv poate fi cercetat pentru frauda.

164) In ce cazuri pot fi exclusi din societate actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea in comandită pe actiuni ?
Art. 222 Lege

31. Actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea in comandită pe actiuni pot fi exclusi din societate:
a. daca realizeaza acte de concurenta neloiala impotriva societatii;
b. daca este declansata urmarirea penala impotiva acestora
c. nu pot fi exclusi, indiferent de motivele pe care le-ar invoca ceilalti actionari;

165) La ce are dreptul asociatul exclus din societate ?
Art. 224 Lege

32. Asociatul exclus din societate are dreptul la:
a. o sumă de bani care să reprezinte valoarea cotei sale parti din patrimoniul societatii
b. o parte proportională din capitalul social;
c. o despagubire in natura prin preluarea unor bunuri ale societatii.

166) In cazul societatii pe actiuni, care este obiectul hotararii luate de adunarea generala care da dreptul actionarului de a se retrage din societate ?
Art. 134 Lege

33. In cazul societatii pe actiuni, au dreptul de a se retrage din societate actionarii care nu sunt de acord cu hotărarile luate de adunarea generală cu privire la :
a. schimbarea obiectului principal de activitate;
b. schimbarea sediului societatii in alt judet in Romania;
c. transferul actiunilor detinute de catre actionarul majoritar.

167) In ce cazuri asociatii societatii in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată se pot retrage ?
Art 226 Lege

34. In cazul societatii in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată, asociatii se pot retrage :
a. in cazurile prevăzute de legea contabilitatii
b. in baza hotararii luate de catre asociatii reprezentand majoritatea capitalului social
c. cu acordul tuturor celorlalti asociati.

168) In ce condiŃii are dreptul sa primeasca actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea in comandită pe actiuni ?
Art 224 Lege

35. Actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea in comandită pe actiuni are dreptul de a obtine
pentru actiunile pe care le posedă sume:
a. conform unei expertize contabile proprotional cu activitatea sa in cadrul societatii
b. proportional cu activul social net ce ar rezulta după ultimul bilant contabil aprobat;
c. conform celor stabilite printr-o hotarare judecatoresca.

169) Cum se transmite dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate ?
Art. 98 Lege
36. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate se transmite prin;
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora.
b. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută in registrul actionarilor;

170) Cum se transferă dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător?
Art 99 Lege

37. Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător se transferă
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora
b. prin simpla transmisiune a acestora, fără a mai fi necesară nici o altă formalitate
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută in registrul actionarilor

171) Cum se realizeaza infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora?
Art. 991Lege

38. Infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora, se face prin:
a. o declaratie emanand de la titularul actiunilor sau contract specific in care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor gajate;
b. hotarare judecatoreasca de constatare a existentei garantiei;
c. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului.

172) In ce termen va fi obligata societatea comercială care dobandeste actiuni cu incălcarea conditiilor legale va fi obligată să le instrăineze ?
Art 1041 Lege
39. Daca societatea comercială dobandeste actiuni cu incălcarea conditiilor legale, va fi obl igată să le instrăineze in termen de;
a. cel mult sase de la data subscrierii lor;
b. cel mult doi ani de la data subscrierii lor
c. cel mult un an de la data subscrierii lor;

173) In ce conditii asociatii societătilor de persoane si societatile cu raspundere limitata au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale ?
Art. 202 Lege

40. In cazul societătilor de persoane si Societatile cu rapsundere limitata, asociatii au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale daca:
a. părtile de interes sau cele sociale se cesionează unor terte persoane, ne asociati;
b. se schimba asociatul majoritar;
c. partile sociale se cesioneaza intre asociatii existenti.

174) Care este cvorumul cerut de lege pentru aprobarea in cazul societătii cu răspundere
limitată a transmiterii părtilor sociale către persoane din afara societătii ?
Art 202 Lege

41. In cazul societătii cu răspundere limitată transmiterea părtilor sociale către persoane din afara societătii este permisă numai dacă a fost aprobată de:
a. asociati reprezentand cel putin 90% din capitalul social;
b. asociati reprezentand cel putin trei pătrimi din capitalul social
c. asociati reprezentand cel putin jumatate plus unul din capitalul social.

175) In ce consta efectul principal al cesiunii ?
Curs pag 141
42. Efectul principal al cesiunii constă in :
a. schimbarea numarului sau a numelui asociatilor;
b. transferul obligatiilor societatii
c. transferul drepturilor conferite de calitatea de asociat către cesionar;

176) Pentru ce ramane raspunzator fata de terti cedentul in afara de vărsarea integrală a
capitalului social ?
Art. 98 Lege

43. Cedentul răspunde de vărsarea integrală a capitalului social si rămane răspunzător fată de terti pentru
a. operatiunile anterioare cesiunii sau in curs de derulare la momentul cesiunii;
b. toate operatiunile scietatii pe intreaga durata a acesteia;
c. creditorii societatii pe care ii cunoaste personal.

177) Cui apartin dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor?
Art 67 Lege
44. Dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor apartin:
a. cedentului, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel
b. cesionarului, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel;
c. societatii, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel.

178) Care este consecinta schimbarii formei societătii ?
Art. 205 Lege
45. Schimbarea formei societătii permite modificarea regulilor ce guvernează functionarea acesteia dar:
a. duce la dizolvarea de drept a societatii anterioare;
b. presupune crearea unei pesoane juridice actualizate
c. nu conduce la incetarea existentei societătii ori crearea unei persoane juridice noi.

179) Dupa trecerea carui termen poate fi realizata reducerea capitalului social ?
Art. 208 Lege

46. Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea unui termen de :
a. două luni de la publicarea Monitorului Oficial a hotărarii adunării generale a asociatilor.
b. o luna de la publicarea Monitorului Oficial a hotărarii adunării generale a asociatilor;
c. doua luni de la data hotărarii adunării generale a asociatilor.

180) In ce conditii va putea o societate pe actiuni care a emis obligatiuni, sa reduca capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor?
Art 209 Lege

47. Daca o societate pe actiuni a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor, decat:
a. cu acordul tuturor actionarilor;
b. proportional cu valoarea obligatiunilor rambursate;
c. cu acordul instantei judecatoresti competente.

181) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
Art 207 Lege

48. Este modalitate de reducere a capitalului social:
a. Micsorarea numarului de asociati;
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri
c. Micsorarea numărului de actiuni sau părti sociale.

182) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
Art 207 Lege

49. Este modalitate de reducere a capitalului social:
a. Reducerea valorii nominale a actiunilor sau părtilor sociale
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri;.
c. Reducerea obligatiilor societatii.

183) Ce presupune dreptul de preferintă in cazul majorării de capital pentru societatile pe actiuni ?
Art 216 Lege

50. Dreptul de preferintă in cazul majorării de capital pentru societatile pe actiuni inseamnă că:
a. actiunile nou emise vor fi distribuite numai actionarilor existenti;
b. actiunilor nou emuise vor fi purtatoare de dividente in mod piroritar.
c. actiunile nou emise vor fi oferite spre subscriere intr-un anumit termen celorlalti actionari,
proportional cu numărul de actiuni pe care le posedă si numai apoi catre terti;

184) Care este termenul acordat pentru exercitarea dreptului de preferinta in cazul hotărarii adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social dupa publicarea in Monitorul Oficial, partea a IV-a?
Art. 216 Lege

51. Hotăr

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

DREPT_3_COM_1
DREPT SOCIETATILOR 1
NOTĂ:
Curs = Drept comercial roman, Prof. Univ. Dr. Grigore Florescu, Universitatea Spiru Haret, Ed. FundaŃiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (denumit in continuare „curs”);
Lege = Legea nr. 31/1990, cu ultimele modificări legislative in vigoare
Codul comercial (C.com.)
MULTIPLE CHOICE
1) Cine sunt comercianŃi conform art. 7 C.com.?
Drept comercial roman, Prof. Univ. Dr. Grigore Florescu, Universitatea Spiru Haret, Ed. FundaŃiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 (denumit in continuare „curs”) pg. 41;
Codul Comercial
. Conform art. 7 C.com. sunt comercianti :
a. cei care fac fapte de comert , având comertul ca profesiune obisnuită ;
b. cei care au săvărsit fapte de comert unilaterale;
c. cei care desfăsoară activităti comerciale intamplator

2) Care dintre urmatoarele fapte sunt prevazute de art. 3 pct. 1 C.com. ca fapte de comerŃ?
Curs, pg. 33-34; art. 3 C.com.
Conform art. 3 pct. 1 C.com. prevede că sunt considerate ca fapte de comert:
a. orice cumpărături de producte sau mărfuri, spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria ;
b. vânzările de producte, vânzările si închirierile de mărfuri în natură sau lucrate care au fost cumpărate cu scope de revânzare sau închiriere ;
c. cumpărarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale ;
d. revânzarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale si vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pământul său sau cel cultivat de dânsul.
a. a+b
b. a+c
c. c+d
d. b+d

3) Conform art. 8 C. com., cine poate avea calitate de comerciant ?
Curs, pg. 41; art. 8 C.com.
Pot avea calitate de comercianti, conform art. 8 C. com. :
a. statul ;
b. judetul ;
c. comuna ;
d. satul.
a. a
b. a+b
c. c+d
d. nicio variantã

4) Care dintre cei enumerati nu sunt comercianŃi, conform Codului comercial?
Curs, pg.42; 45-46; Codul comercial

5) Care sunt categoriile de norme care detremină obiectul dreptului comercial ?
Curs pg. 18-19
Obiectul dreptului comercial este determinat de următoarele categorii de norme :
a.cele ce reglementează activitătile comerciale a căror sferă nu este însă rezervată exclusiv comerciantilor ;
a. cele ce definesc raporturile sociale patrimoniale ;
b. cele ce definesc raporturi personale nepatrimoniale
6) Care dintre prevederi sunt cuprinse in Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)
Codul comercial consacră o serie de prevederi:
a. conditiilor dobândirii calitătii de comerciant;
b. dispozitiilor legale privind societatile comerciale;
c. procedurii insolventei.

Codul comercial cuprinde prevederi referitoare la:
a. definirea actelor si faptelor de comert si statutul comerciantilor
b. cambie si bilet la ordin
c. procedura insolventei

7) In prezent care versiune a Codului comercial, cu o serie de modificari, este in
vigoare?
Curs pg. 27
În prezent este în vigoare,cu o serie de modificari Codul comercial din:
a. 1990
b. 1938
c. 1887

8) Ce fel de dispozitii cuprinde Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)
Codul comercial cuprinde:
a. dispozitii generale privind comertul, principal izvor de drept în această materie;
b. cele mai importante institutii juridice ale dreptului privat;
c. principiile de bază ale functionării societătilor comerciale;
d. dispozitii particulare privind Registrul Comertului;
e. dispozitii particulare privind falimentul.

9) Care dintre izvoarele de drept ale dreptului comercial sunt normative?
Curs pg. 26-30
Dintre izvoarele de drept normative ale dreptului comercial fac parte:
a. Codul comercial;
b. Doctrina si uzantele;
c. Principiul general de drept conform căruia autonomia de vointă este mult mai restrânsă în dreptul comecial;

10) In cazul unui raport juridic la care participă si un necomerciant cine se află sub incidenŃa legii comerciale?
Curs pg. 40
Cine se află sub incidenta legii comerciale în cazul unui raport juridic la care participă si un necomerciant:
a. raportul juridic
b. statutul necomerciantului
c. tertii

11) Care sunt trasaturile specifice prin ce se caracterizează activitatea comerciala?
Curs pg. 21
. Specificitatea activitătii comerciale se caracterizează prin:
a. rapiditate
b. insecuritate si incurajarea creditului
c. formalism

12) Numărul de asociaŃi ai unei SRL poate fi cuprins intre ce valori?
Curs pg. 63; legea nr. 31/1990 art.

13) Ce aspecte a generat necesitatea creditului in materie comercială ?
Curs pg. 21; 28
Necesitatea creditului în materie comercială a generat:
a. nasterea titlurilor de credit si a institutiilor financiare;
b. principiul conform căruia codebitorii nu sunt tinuti solidari;
c. mijloacele de garantare a tranzactiilor comerciale.
a. a
b. b
c. a+c
d. a+b

14) Ce formă de societate poate fi constituită si prin subscripŃie publică?
Curs pg. 66; 85; lege art. 9

15) Ce fel de prevederi cuprinde Codul comercial?
Curs pg. 27; cuprinsul Codului comercial (pg. 26)
a. conditiilor dobândirii calitătii de comerciant;
b. dispozitiilor legale privind societatile comerciale;
c. procedurii insolventei.

Codul comercial cuprinde prevederi referitoare la:
a. definirea actelor si faptelor de comert si statutul comerciantilor
b. cambie si bilet la ordin
c. procedura insolventei
16) Care sunt caracteristicile societăŃilor comerciale cu asociat unic?
Curs pg. 64-65; lege art. 13, 14
Societătile comerciale cu asociat unic au următoarele caracteristici:
a. o societate cu răspundere limitată poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană;
b. o persoană poate fi asociat unic în oricâte societăti cu răspundere limitată;
c. nu pot emite obligatiuni.

17) Care sunt caracteristicile societatii comerciale in nume colectiv?
Curs pg. 62; 64, 65, 66
Societatea comerciala in nume colectiv:
a. Este o societate de capital;
b. Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica;
c. Poate emite obligatiuni.
147. Puncte de legătură dintre dreptul comecial si dreptul muncii:
a. încheierea contractului de vânzare-cumpărare;
b. modificarea actului constitutiv al societătii comerciale;
c. răspunderea disciplinară;
d. încheierea si modificarea conractului individual si colectiv de muncă.
a. c+d
b. a+b
c. a+c
d. b+d

18) In ce forma de societate asociaŃii răspund cu intregul patrimoniu social?
Curs pg. 62; 65
asociatii comanditati răspund cu întregul lor patrimoniu.
19) Care sunt raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal?
Curs pg. 23
Raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal:
a. actele administrative individuale;
b. obligatiile fiscale ale comerciantilor;
c. comiterea în activitatea de comert a unor infractiuni.
20) Care dintre următoarele norme juridice reglementează instituŃii de drept comercial?
Curs pg. 18, 19
Care dintre următoarele norme juridice reglementează institutii de drept comercial:.
a. norme de drept international public din tratate, conventii si acorduri
b. norme de drept legate de solutionarea unor cauze penale sau civile
c. norme de drept privind fondul de comert, operatiuni de banca si schimb

21) Cu care dintre urmatoarele izvoare de drept se confundă obiceiul ?
Curs pg. 29, 30
Obiceiul se confundă cu :
a. doctrina
b. jurisdrudenta
c. legea
d. cutuma

22) Prin ce anume se deosebeste dreptul comercial de dreptul civil ?
Curs pg. 18, 19
Dreptul comercial se deosebeste de dreptul civil prin aceea că:
a. reglementează numai relatii sociale patrimoniale;
b. se bazează pe egalitatea juridică a părtilor;
c. se bazează pe comercialitatea relatiilor sociale reglementate.

23) Care dintre urmatoarele izvoare ale dreptului comercial nu sunt normative?
Curs pg. 26-30
Nu sunt izvoare normative ale dreptului comercial:
a. Codul civil;
b. Codul comercial;
c. Jurisprudenta.
24) Ce institutii se inmatriculează la Registrul ComerŃului?
Curs pg. 43 si urm.
Se înmatriculează la Registrul Comertului:
a. Asociatiile si fundatiile;
b. Avocatii si notarii;
c. Societatile comerciale.

25) Ce forma de societate comercială imbraca societatile bancare si de asigurari
Curs pg. 64
. Societatile bancare si de asigurari pot fi de urmatorul tip :
a. Asociatii;
b. Societati pe actiuni;
c. Societati cu raspundere limitata.
26) In ce este impartit capitalul social al societatilor cu raspundere limitata ?
Curs pg. 63
Capitalul social al societatilor cu raspundere limitata este impartit in::
a. Parti sociale;
b. Actiuni;
c. Obligatiuni.

27) In ce conditii este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale ?
Curs pg. 85; lege art. 5
Forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale este obligatorie daca:
a. Se constituie o societate pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un teren;
c. Se constituie o societate comerciala cu asociat unic.

28) Care dintre următoarele sunt obligaŃii profesionale ale comercianŃilor si deci si ale societatilor comerciale?
Curs pg. 44
Următoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si a societatilor comerciale:
a. îndeplinirea formalitătilor de publicitate în Registrul Comertului;
b. exercitarea comertului în limitele concurentei ilicite si neloiale;
c. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor necomerciale;
d. tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comercială desfăsurată.
a. b
b. b+c
c. a+d
d. a+c

29) Care dintre următoarele sunt obligaŃii profesionale ale comercianŃilor si deci si ale societatilor comerciale?
Curs pg. 44
Vezi deasupra
30) Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comerŃ?
Curs pg. 52
Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comert?
a. teoria personificării fondului de comert;
b. teoria universalitătii de drept;
c. teoria patrimoniului de afectatiune;
d. teoria universalitătii de fapt;
e. teoria proprietătii incorporale.
a. a+c
b. d+e
c. b+c
d. c+e

31) Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comerŃ?
Curs pg. 52
Alege de deasupra
32) Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comerŃ?
Curs pg. 53
Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comert?
a. firma;
b. sediul social;
c. emblema;
d. clientela;
e. vadul comercial.
a. niciunul
b. c+d
c. d+e
d. a+b

33) Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comerŃ?
Curs pg. 53,54
Alege de deasupra
34) Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comerŃ sunt valabile?
Curs pg. 54, 55
Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?
a. vânzarea-cumpărarea fondului de comert;
b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer;
c. gajul asupra bunurilor imobile;
d. transmiterea fondului de comert ca aport la capitalul social.
a. b+c
b. b+d
c. a+d
d. a+b

35) Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comerŃ sunt valabile?
Curs pg. 54, 55
Alege de deasupra
36) In ce caz este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale?
Curs pg. 85; lege art. 5
. Forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale este obligatorie daca:
a. Se constituie o societate in comandita pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un bun mobil;
c. Se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla.

37) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36
Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. activitatea de educatie si învătământ;
b. activitătile liberale (independente);
c. adoptia;
d. întreprinderile de constructii.

38) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36
Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. căsătoria;
b. operatiunile de prestări servicii;
c. constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui împrumut pentru uzul personal al comerciantului;
d. jocurile de întrajutorare;
e. operatiuni cu bunuri imobile.

39) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

40) Care dintre următoarele acte si operaŃiuni sunt comerciale, adică fapte de comerŃ?
Curs pg. 32-36

41) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 59
Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societătii comerciale în dreptul român?
a. constituirea unei noi persoane juridice de drept privat;
b. constituirea prin manifestarea de vointă a mai multor persoane, fără constituirea unui capital social propriu;
c. afectarea unor bunuri proprii ale asociatilor, dar fără ca acestea să facă parte din patrimoniul societătii comerciale astfel constituite;
d. afectarea bunurilor asociatilor cu un scop nelucrativ;

42) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 59; 69
43) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 69
44) Prin ce se deosebeste societatea comercială de societatea civilă ?
Curs pg. 60
Societatea comercială se deosebeste de societatea civilă prin:
a. obiectul său de activitate;
b. numărul mai mare de asociati;
c. punerea în comun a unor bunuri mobile în scopul împărtirii foloaselor.
45) Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 60
Printre asemănările între societatea civilă si cea comercială se enumeră:
a. scopul constituirii societătii;
b. personalitatea juridică a societătilor;
c. formalitătile suplimentare, mai complexe la constituire;
d. activitătile desfăsurate.
a. a+b
b. niciuna
c. b+d
d. c

Deci toate sunt deosebiri
46) Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 60
Vezi deasupra
47) Care sunt asemanarile dintre societatea civilă si cea comercială ?
Curs pg. 59, 60
Printre asemănările între societatea civilă si cea comercială se enumeră:
a. scopul constituirii societătii;
b. personalitatea juridică a societătilor;
c. formalitătile suplimentare, mai complexe la constituire;
d. activitătile desfăsurate.
a. a+b
b. niciuna
c. b+d
d. c

48) Care este momentul dobandirii personalităŃii juridice depline la societăŃile comerciale?
Curs pg. 79
Care este momentul dobândirii personalitătii juridice depline la societătile comerciale?
a. la semnarea actului constitutiv;
b. la vărsarea capitalului social;
c. la numirea organelor de conducere;
d. la înmatricularea în Registrul Comertului.

49) Care este momentul dobandirii personalităŃii juridice depline la societăŃile comerciale?
Curs pg. 79
50) Pentru efectuarea unor acte juridice premergătoare si necesare inmatriculării societăŃii, ce fel de personalitate juridică are aceasta?
Curs pg. 69
Pentru efectuarea unor acte juridice premergătoare si necesare înmatriculării societătii, aceasta are:
a. o personalitate juridică restrânsă, limitată la încheierea actelor juridece necesare dobândirii personalitătii juridice;
b. o personalitate juridică restrânsă pentru efectuarea unor operatiuni de comert;
c. o pesonalitate juridică restrânsă pentru încheierea unor contracte de muncă.
51) Ce condiŃii trebuie să indeplinească firma societăŃii comerciale ?
Curs pg. 71
Firmele societătilor comerciale trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
a. să fie disponibile si distinctive;
b. să fie scrise numai în limba română;
c. să fie licite si scrise în primul rând în limba română;
d. să contină si emblema acesteia.
a. a+d
b. niciuna
c. a

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

d. b

52) Care sunt asemănările dintre societatea comercială si asociaŃia in participaŃiune ?
Curs pg. 60
Asemănările dintre societatea comercială si asociatia în participatiune sunt:
a. ambele au personalitate juridica;
b. ambele sunt asocieri de persoane in vederea realizarii de activitati comerciale;
c. ambele se încheie prin parcurgerea unor formalităti speciale de inregistrare la Registrul Comertului.

53) Ce anume se are in vedere in primul rand in cazul societăŃilor de persoane?
Curs pg. 65
In societătile de persoane se are in vedere in primul rand:
a. calitatea asociatilor si relatiile dintre acestia;
b. capitalul aportat de asociati si prestatiile ce pot constitui aport social;
c. numarul părtilor sociale ce formează capitalul social.

54) Care dintre următoarele forme ale societăŃilor comerciale o poate imbrăca societatea cu asociat unic?
Curs pg. 64

55) Care dintre următoarele forme ale societăŃilor comerciale o poate imbrăca societatea cu asociat unic?
Curs pg. 64
Care dintre următoarele forme ale societătilor comerciale o poate îmbrăca societatea cu asociat unic?
a. societatea pe actiuni;
b. societatea în nume colectiv;
c. societatea cu răspundere limitată;
d. societatea în comandită.
56) SocietăŃile comerciale cu asociat unic ce caracteristici au?
Curs pg. 64, 65; lege art. 13, 14
Societătile comerciale cu asociat unic au următoarele caracteristici:
a. o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană;
b. este necesară si semnarea unui contract de societate pe lângă actul constitutiv;
c. este o societate de capital
57) DiferenŃa intre asociaŃii comanditaŃi si cei comanditari in ce anume constă
Curs pg. 62
Diferenta între asociatii comanditati si cei comanditari constă în aceea că:
a. asociatii comanditari răspund nelimitat;
b. asociatii comanditati răspund nelimitat;
c. asociatii comanditati răspund numai în limita capitalului social subscris.
58) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in comandită simplă?
Curs pg. 62
Următoarele constituie caracteristici ale societătii în comandită simplă:
a. toti asociatii răspund numai în limita capitalului social subscris;
b. numărul minim de asociati este de 5;
c. firma va fi însotită de mentiunea „SRL”;
d. asociatii comanditati răspund cu întregul lor patrimoniu.

59) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in comandită simplă?
Curs pg. 62
60) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
Următoarele constituie caracteristici ale societătii cu răspundere limitată:
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu întregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu în număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

61) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
62) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
63) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
64) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii cu răspundere limitată?
Curs pg. 63
65) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
Următoarele constituie caracteristici ale societătii pe actiuni:
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. împărtirea capitalului social în părti sociale.

66) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
67) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
68) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii pe acŃiuni?
Curs pg. 62; 64-66
69) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăŃii in nume colectiv?
Curs pg. 62
Următoarele constituie caracteristici ale societătii în nume colectiv:
a. capitalul social este de minim 200 RON;
b. împărtirea capitalului social în actiuni;
c. este cea mai recent apărută formă de societate;
d. asociatii răspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

70) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de societate in lege ?
Curs pg. 63
Caracteristici ale enumerării legale a formelor de societate în lege este:
a. enumerarea este enuntiativă;
b. enumerarea este exemplificativă;
c. enumerarea este limitativă si imperativă;
d. se permite constituirea unei societăti hibrid.

71) Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de societate in lege ?
Curs pg. 63
72) Se permite aplicarea dreptului de opŃiune intre formele societăŃilor comerciale ?
Curs pg. 63, 64
. În ceea ce priveste dreptul de optiune între formele societătilor comerciale :
a. nu se permite drept de optiune decat la constituirea societatii;
b. se permite drept de optiune, cu unele exceptii;
c. pe parcursul existentei societătii comerciale nu se permite schimbarea formei;
d. societatea cu asociat unic poate îmbrăca orice formă
73) In ceea ce priveste dreptul de opŃiune intre formele societăŃilor comerciale, care sunt trăsăturile acestuia?
Curs pg. 64

74) Care este teoria ce stă la baza determinării naŃionalitatii societăŃii comerciale in dreptul roman?
Curs pg. 73, 74
. Care este teoria ce stă la baza determinării nationalitatii societătii comerciale în dreptul român?
a. teoria autonomiei de vointă;
b. teoria locului de înregistrare;
c. teoria nationalitătii actionarilor;
d. teoria sediului social principal.

75) Care este teoria ce stă la baza determinării naŃionalitatii societăŃii comerciale in dreptul
roman?
Curs pg. 73, 74
76) InfiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii comerciale pot fi hotărate de către cine?
Curs pg. 74
. Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărâte de către:
a. Adunarea generala a sociatilor sau actionarilor;
b. Administratorii si directorii societatii;
c. cenzori sau auditul societătii.

77) Cand poate fi hotărata infiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii comerciale ?
Curs pg. 74
Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărâte :
a. numai la constituirea societătii;
b. numai ulterior semnării actului constitutiv al societătii;
c. atât la constituire, cât si pe parcursul existentei societătii.
78) Prin ce modificari poate fi hotărata infiinŃarea de sedii secundare ale societăŃii comerciale?
Curs pg. 74
. Infiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărâte :
a. prin modificarea formei societătii;
b. prin modificarea corespunzătoare a actului constitutiv al societătii;
c. prin modificarea capitalului social al societătii.

79) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75
Sucursala unei societăti comerciale are următoarele caracteristici:
a. obiectul de activitate al sucursalei este diferit de cel al societătii mame;
b. sucursala are un sediu propriu;
c. sucursala nu se înregistrează separat la Registrul comertului;

80) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75

81) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75
82) Ce caracteristici are filiala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 74, 75
83) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75
84) Ce caracteristici are sucursala unei societăŃi comerciale?
Curs pg. 75
85) La constituirea unei societăŃi comerciale care este operaŃiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
Curs pg. 75
La constituirea unei societăti comerciale care este operatiunea care se efectuează înainte de întocmirea actului constitutiv?
a. verificarea disponibilitătii firmei si/sau a emblemei;
b. semnarea unor contracte cu parteneri contractuali;
c. înregistrarea fiscală a societătii;
d. emiterea facturilor către debitori
86) La constituirea unei societăŃi comerciale care este operaŃiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
Curs pg. 75
87) Dintre operaŃiunile necesare constituirii societăŃii comerciale se regăsesc următoarele:
Curs pg. 77, 78
Dintre operatiunile necesare constituirii societătii comerciale se regăsesc următoarele:
a. prezentarea de acte referitoare la sediul asociatilor/actionarilor;
b. identificarea conturilor bancare ale administratorilor si cenzorilor;
c. vărsarea aporturilor.

88) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăŃii comerciale in Registrul ComerŃului?
Curs pg. 79
. Cererea de înmatriculare a societătii comerciale în Registrul comertului poate fi formulată de către:
a. fondatori sau administratorii societătii;
b. oricare dintre asociati/actionari oricând;
c. cenzorii societătii;
d. orice persoană interesată.

89) De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăŃii comerciale in Registrul ComerŃului?
Curs pg. 79
90) Cand poate respinge judecătorul delegat cererea de inmatriculare a unei societăŃi?
Curs pg. 79
Când poate respinge judecătorul delegat cererea de înmatriculare a unei societăti?
a. Cand actul constitutiv nu cuprinde toate mentiunile legale sau cuprinde clauze prin care se încalcă o dispozitie imperativă a legii;
b. Cand actul constitutiv nu cuprinde clauze referitoare la sucursalele societatii;
c. Cand actul constitutiv nu cuprinde numele cenzorilor la SRL.

91) Dacă judecatorul delegat la constituire constată unele neregularităŃi cum anume procedeaza?
Curs pg. 79
Dacă judecatorul delegat la constituire constată unele neregularităti:
a. judecătorul delegat va admite cererea si va dispune remedierea ulterioara;
b. judecătorul delegat va respinge cererea pentru neregularităti si aceasta are autoritate de lucru judecat;
c. judecătorul delegat fixează un nou termen si recomandă părtilor remedierea neregularitătilor până la acest termen.
92) Cum este evidenŃiat capitalul social din punct de vedere contabil ?
Curs pg. 91
Capitalul social este evidentiat din punct de vedere contabil în:
a. pasivul bilantului contabil, care cuprinde expresia valorică a acestuia
b. activul bilantului contabil, cuprinzând valoarea aporturilor;
c. patrimoniul societătii.

93) La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9
La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
a. la societătile de persoane;
b. la SRL-uri;
c. la societăti cu asociat unic;
d. la societăti pe actiuni.

94) La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9
95) Care este situaŃia aportului in numerar la societăŃile comerciale?
Curs pg. 78; 90-92; lege art. 9, 91, 10, 11
Situatia aportului în numerar la societătile comerciale este următoarea:
a. este obligatoriu la constituirea societătii comerciale, legea stabilind pentru anumite forme limite minime ale acestei valori;
b. este obligatoriu numai la societătile pe actiuni;
c. este obligatoriu numai la SRL.
96) Care este relaŃia dintre patrimoniul societăŃii si capitalul social ?
Curs pg. 92
Relatia dintre patrimoniul societătii si capitalul social este:
a. patrimoniul societătii este întotdeauna egal cu capitalul social;
b. capitalul social este egal cu patrimoniul societătii numai în momentul constituirii acestuia;
c. capitalul social trebuie să fie întotdeauna mai mare decât patrimoniul societătii
97) Care dintre urmatoarele sunt considerate fapte de comerŃ subiective?
Curs pg. 38, 39; art. 4 C.com.
. Sunt considerate fapte de comert subiective:
a. toate contractele unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau nu rezultă contrariul din însusi actul respectiv;
b. toate actele savârsite de comerciant, indiferent dacă sunt în nume propriu sau nu;
c. si obligatiile derivând din fapte licite sau din săvărsirea unor fapte ilicite în legătură cu activitatea comercială a comerciantului.

98) Care este soluŃia corectă conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comerŃ unilaterale sau mixte ?
Curs pg. 40, 41; art. 56 C.com.
. Solutia corectă conform Codului comercial în ceea ce priveste faptele de comert unilaterale sau mixte este:
a. Este supus legii comerciale raportul juridic chiar dacă pentru una din părti actul juridic respectiv are caracter necomercial;
b. În actele juridice mixte se supun legii comerciale si prevederile referitoare la statutul juridic al necomeciantului;
c. Codul comercial nu prevede nici o exceptie de la aplicarea acestei reglementări referitoare la aplicarea legii comerciale fată de necomercianti si nu există cazuri în care legea să dispună altfel.
99) Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica?
Curs pg. 74-76; lege art. 42
Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica:
a. Sucursala;
b. Reprezentanta comerciala;
c. Filiala;
d. Punctul de lucru.

100) In ce moment societatea comercială incetează a mai exista ca entitate juridică ?
Art 260 Lege
Societatea comercială încetează a mai exista ca entitate juridică în momentul în care:
a. societatea comercială se află în una din situatiile de fapt prevăzute de lege ca fiind cauze de dizolvare;
b. societatea comercială se află în curs de lichidare judiciară;
c. societatea comercială depune la Registrul comertului un proiect de fuziune;
d. lichidatorii întocmesc bilantul contabil final;
e. judecătorul delegat dispune radierea societătii comerciale din registrul comertului.

101) In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acŃiuni intra in lichidare?
Art 58 Lege

102) In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acŃiuni intra in lichidare?
Art 58 Lege
103) In ce cazuri creditorii societăŃii pot face opoziŃie ?
Art 61 Lege
Creditorii societătii pot face opozitie în cazul:
a. schimbarii denumirii societatii;
b. majorării capitalului social;
c. reducerii capitalului social, al fuziunii, divizării si dizolvării anticipate a societătii.

104) Cati asociati poate avea cel mult o societate cu raspundere limitata ?
Art 12 Lege
O societate cu raspundere limitata poate avea cel mult:
a. 50 asociati;
b. 5 asociati;
c. 10 asociati.

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

105) Prin ce act juridic se constituie societatea cu raspundere limitata cu asociat unic?
Art 5 Lege
Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic se constituie prin:
a. Contract de societate;
b. Contract de societate si statut;
c. Statut (act constitutiv).

106) La ce forma de societate comerciala capitalul social poate fi subscris sau varsat ?
Art 9 Lege
Capitalul social poate fi subscris sau varsat la:
a. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic;
b. Societatea pe actiuni;
c. Societatea in nume colectiv
107) La ce forma de societate nu este obligatoriu a fi varsat integral capitalul social subscris la data constituirii?
Art 9 Lege
Nu este obligatoriu a fi versat integral capitalul social subscris la data constituirii la:
a. Societatea in nume colectiv;
b. Societatea in comandita simpla;
c. Societatea pe actiuni.
108) Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de o anumita suma in ce valoare?
Art. 10 Lege
Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de:
a. 200 Ron;
b. 90.000 Ron;
c. 2500 Ron.

109) Care sunt efectele dizolvarii societatii comerciale?
Art 233 Lege
Efectele dizolvarii societatii comerciale sunt:
a. Intrarea societatii in lichidare;
b. Pierderea personalitatii juridice;
c. Numirea unui cenzor/auditor.

110) De catre cine sunt revocati membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia?
Art 1371 Lege
Membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia sunt revocati:
a. Numai de adunarea generala;
b. De ceilalti administratori;
c. De cenzori/auditori
111) O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de ce valoare?
Art 11 Lege
. O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de:
a. 100 Ron;
b. 10 Ron;
c. 0,1 Ron.

112) Actiunile unei societati comerciale pe actiuni cum pot fi?
Art 91 Lege
Actiunile unei societati comerciale pe actiuni:
a. Pot fi numai nominative;
b. Pot fi numai la purtator;
c. Pot fi nominative sau la purtator.

113) Care sunt caracteristicile partilor sociale ale unei societati comerciale?
Art 11 Lege
Partile sociale:
a. Pot fi reprezentate prin titluri negociabile;
b. Pot fi mai mici de 10 Ron;
c. Sunt subdiviziuni ale capitalului social.

114) De catre cine sunt exercitate atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale?
Curs pag 94
Atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale sunt exercitate de catre:
a. Consiliul de Administratie;
b. Adunarea Generala a asociatilor/actionarilor;
c. Cenzori/Auditori.
115) In sarcina cui sunt atributiile de control ale societatii?
Curs pag 114
Atributiile de control ale societatii sunt in sarcina:
a. Administratorilor;
b. Asociatilor/actionarilor;
c. Cenzorilor.

116) Prin ce modalitate se creaza o noua persoana juridica ?
Curs pag 74
Se creaza o noua persoana juridica prin:
a. Infiintarea unei filiale a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Schimbarea formei societatii
117) Ce sistem/principiu are la baza determinarea obiectului dreptului comercial
Curs pag 19
Determinarea obiectului dreptului comercial are la baza:
a. Deplina libertate a partilor de a stabili comercialitatea raportului juridic;
b. Sistemul obiectiv;
c. Sistemul subiectiv
118) Ce fel de persoane pot fi administratorii societatilor comerciale?
Art 1533 Lege
Administratorii societatilor comerciale pot fi:
a. Numai persoane fizice;
b. Persoane fizice sau juridice;
c. Numai persoane juridice prin reprezentantul permanent persoana fizica.

119) Care sunt efectele declararii nulitatii societatii comerciale ?
Art 233 Lege
. In urma declararii nulitatii societatii comerciale:
a. Societatea intra in dizolvarea si lichidare;
b. Personalitatea societatii inceteaza;
c. Efectele hotararii de declarare a nulitatii retroactiveaza.
120) Declararea nulitatii societatii comerciale ce efecte are?
Art. 59 Lege
Declararea nulitatii societatii comerciale:
a. Nu are efect retroactiv asupra actelor incheiate in numele sau;
b. Aduce atingere actelor incheiate in numele sau;
c. Conduce la incetarea cu efect retroactiv.

121) Care sunt caracteristicile incheierilor judecatorului delegat de la Registrul Comertului?
Curs pag 134
Incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului:
a. Sunt supuse apelului;
b. Nu sunt executorii de drept;
c. Sunt supuse numai recursului.
122) Care este termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului ?
Curs pag 134
Termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului:
a. Este de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
b. Este de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
c. Este de 60 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

123) Din ce moment bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea societatii?
Art 65 Lege
Bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea societatii:
a. Din momentul inmatricularii societatii in Registrul Comertului;
b. Din momentul depunerii aporturilor la societate;
c. Din momentul agrearii asupra acestora de catre asociati/actionari.

124) Aportul asociatilor la capitalul social ce carcateristici indeplineste?
Art 68 Lege
Aportul asociatilor la capitalul social nu este:
a. o parte a capitalului social;
b. purtator de dobanzi;
c. obligatoriu in numerar la constituirea oricarei forme de societate.
125) Administratorii ce reprezinta societatea legal pot transmite dreptul lor de reprezentare?
Art 71 Lege
Administratorii ce reprezinta societatea legal:
a. nu pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
b. pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
c. pot transmite dreptul de reprezentare numai daca acesta facultate li s-a acordat expres.

126) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
Art. 10 Lege
. Urmatoarea afirmatie despre actiuni este corecta:
a. Actiunile pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;
b. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna la purtator;
c. Actiunile nominative nu pot fi convertite in actiuni la purtator;
d. Valoarea unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 Ron.
e. Actiunile au numai o valoare egala, acordand tuturor posesorilor drepturi egale.

127) Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
Art. 91 Lege
128) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de
Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
Art. 114 Lege
Poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara:
a. Schimbarea formei juridice a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Reducerea capitalului social;
d. Majorarea capitalului social;
e. Fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii.
129) Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de
Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
Art 114 Lege
Poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara:
a. Emisiunea de obligatiuni;
b. Orice modificare a actului constitutiv;
c. Schimbarea obiectului de activitate a societatii.
130) In ce proportie din numarul total de drepturi de vot este necesara prezenta actionarilor la prima convocare pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare ?
Art. 115 Lege
Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand:
a. Cel putin ¼ din numarul total de drepturi de vot;
b. Cel putin ¾ din numarul total de drepturi de vot;
c. Cel mult 1/5 din numarul total de drepturi de vot.

131) De catre cine este administrata societatea pe actiuni conform sistemului dualist ?
Art. 153 Lege
Conform sistemului dualist soccietatea pe actiuni este administrata de:
a. Directorat si Consiliu de supraveghere;
b. Consiliu de Adminsitratie si Directori;
c. Consiliu de Adminsitratie si auditori.
132) Cum poate fi modificat actul constitutiv al unei societati comerciale ?
Art 204 Lege
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:
a. Actul constitutiv al unei societati comerciale nu poate fi modificat;
b. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea adunarii generale;
c. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea instantei judecatoresti in cazuri speciale prevazute de lege (excludere, retragere).

133) Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul carui organ?
Art. 153 1 Lege
Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul:
a. Adunarii Generale;
b. Consiliului de Supraveghere;
c. Consiliului de Administratie
134) Cum se realizeaza lichidarea activului social?
Curs pag 166
1. . Lichidarea activului social se realizează prin:
a. transformarea bunurilor societatii in bani si distribuirea sumelor catre asociati;
b. transformarea bunurilor societătii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fată de terti;
c. achitarea datoriilor societatii.
Ce pot solicita lichidatorii dacă fondurile obtinute din lichidarea activului societătii nu sunt suficiente pentru ca să acopere pasivul social?
Curs pag 166

2. Dacă fondurile obtinute din lichidarea activului societătii nu sunt suficiente pentru ca să acopere pasivul social, lichidatorii pot:
a. să ceară sumele necesare asociatilor care răspund nelimitat si a celor ce nu au efectuat
vărsămintele;
b. sa ceara administratorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru plata daotriilor;
c. sa ceara cenzorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru achitarea datoriilor.

136) Ce poate decide lichidatorul in situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu exista nici un fel de sume in vederea achitarii datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu raspundere nelimitat?
Art 2701 Lege
In situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu exista nici un fel de sume in vederea achitarii datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu raspundere nelimitat, solutia lichidatorului poate fi:
a. inchiderea procedurii de lichidare;
b. renuntarea la pozitia de lichidator.
c. declansarea procedurii insoventei;

137) Cine numeste lichidatorii unei societati comerciale ?
Art 252 Lege
Lichidatorii sunt numiti:
a. de catre consiliul de administratie al societatii;
b. prin hotărarea adunării generale care hotărăste lichidarea;
c. de catre directorul Oficiului Registrului Comertului unde societatea isi are sediul.

138) Care este consecinta mentinerii personalitătii juridice a societatii in perioada lichidarii ?
Art. 252 Lege
Este consecinta a mentinerii personalitătii juridice a societatii in perioada lichidarii faptul ca:
a. adunarea generală nu mai decide decat asupra problemelor direct legate de lichidare iar
administratorii societătii sunt inlocuiti de lichidatori;
b. societatea nu mai are atribute de identificare;
c. asociatii nu mai pot dispune de patrimoniul societatii, acesta fiind in mod automat transferat
creditorilor.

139) In ce cazuri dizolvarea are loc fără lichidare ?
Art. 2491Lege
. Dizolvarea are loc fără lichidare in urmatoarele cazuri:
a. in cazul societatii pe actiuni ale carei actiuni sunt listate pe o piata reglementata;
b. in cazul fuziunii ori divizării totale a societătii;
c. in cazul societatii in nume colectiv.

140) Dupa momentul declararii dizolvării societatii ce obligatii au administratorii societatii?
Art 233Lege
Din momentul declararii dizolvării societatii administratorii au urmatoarele obligatii:
a. sa nu intreprinda acte de comert in afara de cele necesare pentru lichidare, in caz contrar, ei sunt personal si solidar răspunzători pentru operatiunile pe care le-au intreprins;
b. sa-si depuna demisia la registrul comertului;
c. sa solicite publicarea in Monitorul Oficial a situatiilor financiare ale societatii.

141) Ce posibilitate are asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicită dizolvarea?
Curs pag 161
Asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicită dizolvarea:
a. poate cere doar o parte mai mica din contravaloarea contributiei sale la patrimoniul societatii;
b. poate sa solicite plata imediata a contravalorii partilor sociale platite;
c. nu va putea formula actiunea in dizolvare, deoarece invocă propria sa turpitudine.

142) Cine poate introduce cererea de dizolvare in societătile de persoane si in societatea cu răspundere limitată ?
Curs pag 160
In societătile de persoane si in societatea cu răspundere limitată cererea de dizolvare poate fi introdusa:
a. numai de catre asociatii majoritari;
b. de oricare dintre asociati;
c. numai de catre asociatii minoritari.

143) In ce conditii pot asociatii sa revina asupra hotărarii de dizolvare a societătii luate?
Art. 231 Lege
Asociatii vor putea reveni asupra hotărarii de dizolvare a societătii luate:
a. pana la publicarea efectiva a deciziei in Monitorul Oficial ;
b. pana la expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea la registrul comertului.
c. cat timp nu s-a făcut nici o repartitie de activ.

144) In care din urmatoarele cazuri se dizolva de drept o societate comerciala?
Art 227 Lege
Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:
a. schimbarea formei juridice a societatii;
b. expirarea duratei societătii stabilită in actele constitutive;
c. schimbarea asociatului majoritar al societatii.

145) In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni, in comandită pe actiuni si cu răspundere limitată?
Art 228 Lege
Societatea pe actiuni, in comandită pe actiuni si cu răspundere limitată se dizolvă dacă :
a. cenzorii sau auditorii financiari constata existenta de pierderi;
b. capitalul social al societatii nu a fost varsat in termenul prevazut in actele constitutive.
c. administratorii constată că, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferentă intre totalul activelor si datoriile societătii, reprezintă mai putin de jumătate din valoarea capitalului social;

146) In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni ?
Art 228 Lege
Societatea pe actiuni se dizolvă dacă:
a. numarul cenzorilor numiti scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza comisia de cenzori;
b. numărul de actionari scade sub minimul legal si dacă in termen de 9 luni de la data constatării
reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza actionariatul;
c. numarul administratorilor scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza administratorii.

147) In ce conditii se dizova societatea in nume colectiv sau cu răspundere limitată ?
Societatea in nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă:
a. prin falimentul, incapacitatea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorită acestor cauze,
numărul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista cauze de continuare cu mostenitorii;
b. cand asociatii nu hotarasc distribuirea de dividende pentru trei ani consecutiv;
c. cand asociatii hotarasc schimbarea sediului societatii in alta localitate.

Art 229 Lege
148) In ce caz se dizolva societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat ?
Art 14 Lege
Societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat se poate dizolva in cazul in care:
a. asociatul unic este si administratorul societatii;
b. asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic;
c. asociatul unic este angajat al societatii.

149) Cand trebuie asociatii sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societătii?
Art. 27 Lege
Asociatii trebuie sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societătii:
a. cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
b. cu cel putin 6 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
c. cu cel putin 24 de luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită.

150) Care este rezultatul juridic al unei operatiuni de fuziune?
Curs pag 150
. Fuziunea este operatiunea prin care se realizează:
a. o dublare a patrimoniului societatii;
b. o concentrare a societătilor comerciale
c. schimbarea formei juridice a societatii.

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

151) Cum se realizează fuziunea prin absorbtie?
Art 238 Lege
Fuziunea prin absorbtie reprezinta situatia in care:
a. mai multe parti ale mai multor societatii se unesc pentru cresterea profiturilor;
b. trei societati sunt inglobate intr-o noua persoana juridica.
c. o societate existenta sau nou creata inglobează una sau mai multe societăti, care isi incetează astfelexistenta.

152) Cum se realizează fuziunea prin contopire?
Art 238 lege
Fuziunea prin contopire reprezinta situatia in care:
a. trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.
b. două sau mai multe societăti se dizolva fara lichidare si trasnfera intergal patrioniul lor catre o alta persoană;
c. o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.

153) Care este rezultatul divizarii ?
Art 239 Lege
Divizarea este operatiunea prin care:
a. patrimoniul unei societăti comerciale se împarte între două sau mai multe societăti.
b. denumirea societatii este impartita in mai multe cuvinte separate;
c. sediul social este impartit intre mai multe societati.

154) Cum se realizează divizarea totală ?
Art 239 Lege
Divizarea totală reprezinta situatia in care:
a. dintr-o societate existenta un asociat ramane cu atributele de identificare iar altul cu capitalul social;
b. dintr-o societate existenta asociatii isi impart in mod egal capitalul social.
c. societatea îsi încetează existenta, patrimoniul său împărtindu-se între două sau mai multe societăti nou constituite;

155) Cum se realizează desprinderea sau divizarea partială ?
Art 239 Lege
. Desprinderea sau divizarea partială reprezinta situatia in care:
a. o parte din capitalul social este transferat catre o alta societate comerciala existenta;
b. o parte din patrimoniu societătii, care îsi continuă existenta, se desprinde si se transmite către una sau mai multe societăti care iau astfel fiintă;
c. sediul social este impartit si cu alte persoane juridice.

156) Pana cand suspenda de regula opozitia la divizare sau fuziune executarea fuziunii sau a divizării ?
Art 243 Lege
De regula, opozitia la divizare sau fuziune suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la :
a. data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă;
b. data publicarii hotararii judecatoresti in Monitorul Oficial;
c. data la care care societatea debitoare face dovada plătii datoriilor.
157) Care este efectul principal al fuziunii prin absorbtie?
Art 238 Lege
Sunt efecte ale fuziunii prin absorbtie:
a. societatea absorbită îsi continua existenta;
b. societatea absobita vinde bunurile din patrimoniul sau catre alte persoane juridice
c. societatea nou înfiintată preia drepturile si obligatiile societătii care îsi încetează existenta, operând o transmisiune universală;

158) Cum raspund fata de creditori in cazul divizării totale, societătile care dobandesc bunuri prin efectul divizării ?
Art. 243 Lege
De regula, in cazul divizării totale, societătile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fată de creditori:
a. pentru creditele obtinute de la institutiile de credit in limita a doua treimi din capitalul social;
b. pentru obligatiile societătii care si-a încetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea activelor transferate;
c. pentru creditorii chirografari pana la concurenta capitalul social.

159) Cum raspund societătile care au dobandit bunuri prin divizare in cazul in care urmare a divizarii nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie?
Art. 245 Lege
Dacă urmare divizarii nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie, societătile care au dobândit bunuri prin divizare răspund:
a. solidar;
b. divizibil;
c. pro rata.

160) Care este cazul de excludere a asociatilor din societătile in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum si a asociatilor comanditati in societatea in comandită pe actiuni?
Art 222 Lege
Este caz de excludere a asociatilor din societătile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum si asociatii comanditati în societatea în comandită pe actiuni:
a. asociatul cu răspundere nelimitată care nu se prezinta la adunarile generale;
b. asociatul care nu contribuie la realizarea obiectului de activitate al societatii
c. asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.

161) Ce i se poate cere asociatului cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in administratie ?
Art. 222 Lege
Asociatului cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administratie i se poate cere:
a. excluderea din societate;
b. sa faca cerere de retragere voluntara din societate;
c. sa depuna o garantie suplimentara.

162) Care este sanctiunea pentru asociatii care iau parte ca asociati cu răspundere nelimitată, in alte societăti concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemănător, fără consimtămantul celorlalti asociati?
Art 222 Lege
Asociatii care iau parte ca asociati cu răspundere nelimitată, în alte societăti concurente sau având acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni în contul lor sau al altora în acelasi fel de comert sau în unul asemănător, fără consimtământul celorlalti asociati pot fi:
a. mentionati in registrul comertului ca atare;
b. exclusi din societate;
c. reclamati la Camera de Comert si declarati incapabili de a detine calitatea de asociat.

163) Care este efectul admiterii opozitiei tertilor creditori ai unui asociat intr-o societate in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată cu privire la hotărarea adunării generale de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial ?
Art. 206 Lege
Dacă este admisă opozitia tertilor creditori ai unui asociat într-o societate în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată cu privire la hotărârea adunării generale de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial atunci:
a. asociatul respectiv poate fi exclus din Societate;
b. asociatul respectiv trebuie sa dea garantii suplimentare creditorilor;
c. asociatul respectiv poate fi cercetat pentru frauda.

164) In ce cazuri pot fi exclusi din societate actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea in comandită pe actiuni ?
Art. 222 Lege
Actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea în comandită pe actiuni pot fi exclusi din societate:
a. daca realizeaza acte de concurenta neloiala impotriva societatii;
b. daca este declansata urmarirea penala impotiva acestora
c. nu pot fi exclusi, indiferent de motivele pe care le-ar invoca ceilalti actionari;

165) La ce are dreptul asociatul exclus din societate ?
Art. 224 Lege
Asociatul exclus din societate are dreptul la:
a. o sumă de bani care să reprezinte valoarea cotei sale parti din patrimoniul societatii
b. o parte proportională din capitalul social;
c. o despagubire in natura prin preluarea unor bunuri ale societatii.

166) In cazul societatii pe actiuni, care este obiectul hotararii luate de adunarea generala care da dreptul actionarului de a se retrage din societate ?
Art. 134 Lege
In cazul societatii pe actiuni, au dreptul de a se retrage din societate actionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la :
a. schimbarea obiectului principal de activitate;
b. schimbarea sediului societatii in alt judet in Romania;
c. transferul actiunilor detinute de catre actionarul majoritar.

167) In ce cazuri asociatii societatii in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată se pot retrage ?
Art 226 Lege
In cazul societatii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, asociatii se pot retrage :
a. în cazurile prevăzute de legea contabilitatii
b. in baza hotararii luate de catre asociatii reprezentand majoritatea capitalului social
c. cu acordul tuturor celorlalti asociati.

168) In ce condiŃii are dreptul sa primeasca actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea in comandită pe actiuni ?
Art 224 Lege
Actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea în comandită pe actiuni are dreptul de a obtine pentru actiunile pe care le posedă sume:
a. conform unei expertize contabile proprotional cu activitatea sa in cadrul societatii
b. proportional cu activul social net ce ar rezulta după ultimul bilant contabil aprobat;
c. conform celor stabilite printr-o hotarare judecatoresca.

169) Cum se transmite dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate ?
Art. 98 Lege
Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate se transmite prin;
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora.
b. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută în registrul actionarilor;

170) Cum se transferă dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător?
Art 99 Lege
Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător se transferă
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora
b. prin simpla transmisiune a acestora, fără a mai fi necesară nici o altă formalitate
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută în registrul actionarilor

171) Cum se realizeaza infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora?
Art. 991Lege
Infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora, se face prin:
a. o declaratie emanand de la titularul actiunilor sau contract specific în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor gajate;
b. hotarare judecatoreasca de constatare a existentei garantiei;
c. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului.

172) In ce termen va fi obligata societatea comercială care dobandeste actiuni cu incălcarea conditiilor legale va fi obligată să le instrăineze ?
Art 1041 Lege
. Daca societatea comercială dobândeste actiuni cu încălcarea conditiilor legale, va fi obligată să le înstrăineze în termen de;
a. cel mult sase de la data subscrierii lor;
b. cel mult doi ani de la data subscrierii lor
c. cel mult un an de la data subscrierii lor;

173) In ce conditii asociatii societătilor de persoane si societatile cu raspundere limitata au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale ?
Art. 202 Lege
In cazul societătilor de persoane si Societatile cu rapsundere limitata, asociatii au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale daca:
a. părtile de interes sau cele sociale se cesionează unor terte persoane, ne asociati;
b. se schimba asociatul majoritar;
c. partile sociale se cesioneaza intre asociatii existenti.

174) Care este cvorumul cerut de lege pentru aprobarea in cazul societătii cu răspundere limitată a transmiterii părtilor sociale către persoane din afara societătii ?
Art 202 Lege
In cazul societătii cu răspundere limitată transmiterea părtilor sociale către persoane din afara societătii este permisă numai dacă a fost aprobată de:
a. asociati reprezentând cel putin 90% din capitalul social;
b. asociati reprezentând cel putin trei pătrimi din capitalul social
c. asociati reprezentând cel putin jumatate plus unul din capitalul social.

175) In ce consta efectul principal al cesiunii ?
Curs pag 141
Efectul principal al cesiunii constă în :
a. schimbarea numarului sau a numelui asociatilor;
b. transferul obligatiilor societatii
c. transferul drepturilor conferite de calitatea de asociat către cesionar;

176) Pentru ce ramane raspunzator fata de terti cedentul in afara de vărsarea integrală a capitalului social ?
Art. 98 Lege
Cedentul răspunde de vărsarea integrală a capitalului social si rămâne răspunzător fată de terti pentru
a. operatiunile anterioare cesiunii sau în curs de derulare la momentul cesiunii;
b. toate operatiunile scietatii pe intreaga durata a acesteia;
c. creditorii societatii pe care ii cunoaste personal.

177) Cui apartin dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor?
Art 67 Lege
. Dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor apartin:
a. cedentului, în afară de cazul în care părtile au convenit altfel
b. cesionarului, în afară de cazul în care părtile au convenit altfel;
c. societatii, în afară de cazul în care părtile au convenit altfel.

178) Care este consecinta schimbarii formei societătii ?
Art. 205 Lege
Schimbarea formei societătii permite modificarea regulilor ce guvernează functionarea acesteia dar:
a. duce la dizolvarea de drept a societatii anterioare;
b. presupune crearea unei pesoane juridice actualizate
c. nu conduce la încetarea existentei societătii ori crearea unei persoane juridice noi.

179) Dupa trecerea carui termen poate fi realizata reducerea capitalului social ?
Art. 208 Lege
Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea unui termen de :
a. două luni de la publicarea Monitorului Oficial a hotărârii adunării generale a asociatilor.
b. o luna de la publicarea Monitorului Oficial a hotărârii adunării generale a asociatilor;
c. doua luni de la data hotărârii adunării generale a asociatilor.

180) In ce conditii va putea o societate pe actiuni care a emis obligatiuni, sa reduca capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor?
Art 209 Lege
Daca o societate pe actiuni a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate în contul actionarilor, decât:
a. cu acordul tuturor actionarilor;
b. proportional cu valoarea obligatiunilor rambursate;
c. cu acordul instantei judecatoresti competente.

181) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
Art 207 Lege
Este modalitate de reducere a capitalului social:
a. Micsorarea numarului de asociati;
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri
c. Micsorarea numărului de actiuni sau părti sociale.

182) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
Art 207 Lege
Este modalitate de reducere a capitalului social:
a. Reducerea valorii nominale a actiunilor sau părtilor sociale
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri;.
c. Reducerea obligatiilor societatii.

183) Ce presupune dreptul de preferintă in cazul majorării de capital pentru societatile pe actiuni ?
Art 216 Lege
Dreptul de preferintă în cazul majorării de capital pentru societatile pe actiuni înseamnă că:
a. actiunile nou emise vor fi distribuite numai actionarilor existenti;
b. actiunilor nou emuise vor fi purtatoare de dividente in mod piroritar.
c. actiunile nou emise vor fi oferite spre subscriere într-un anumit termen celorlalti actionari, proportional cu numărul de actiuni pe care le posedă si numai apoi catre terti;

184) Care este termenul acordat pentru exercitarea dreptului de preferinta in cazul hotărarii adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social dupa publicarea in Monitorul Oficial, partea a IV-a?
Art. 216 Lege
Hotărârea adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial, partea a IV-a, acordându-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un temren de:
a. cel putin 45 de zile cu începere de la ziua publicării;
b. cel putin o lună cu începere de la ziua publicării
c. cel putin 15 zile cu începere de la ziua publicării.
185) In ce termen trebuie adusa la indeplinire hotărarea adunării generale privind majorarea capitalului social ?
Art 219 Lege
Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen:
a. sase luni de la data luarii acesteia
b. 30 de zile de la data luarii acesteia
c. de un an de la data luarii acesteia;

186) In ce procent trebuie platite actiunile emise in schimbul aporturilor noi la data subscrierii?
Art 220 Lege
Actiunile emise în schimbul aporturilor noi vor trebui plătite, la data subscrierii, în proportie de cel putin:
a. 50% din valoarea lor nominală;
b. 30% din valoarea lor nominală
c. 100% din valoarea lor nominală.

187) In ce termen trebuie platite intergal actiunile emise in schimbul aporturilor noi la majorarile de capital ?
Art. 220 Lege
Actiunile emise în schimbul aporturilor noi la majorarile de capital vor trebui plătite integral, în termen de cel mult:
a. 5 ani de la data efectuarii primei subscrieri;
b. 1 an de la data luarii hotararii.
c. 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial, a hotărârii adunării generale;

188) Care sunt modalităŃile de majorare a capitalului social?
Art 210 Lege
Este modalitate de majorare a capitalului social:
a. Incorporarea rezervelor societatii din anii fiscali precedenti;
b. Cresterea valorii patrimoniului societatii prin achizitii de bunuri;
c. Plata datoriilor scadente.

189) Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de majorare a capitalului social la societatea pe actiuni?
Art. 210 Lege
Este modalitate de majorare a capitalului social la societatea pe actiuni:
a. Compensarea crentelor societatii inte debitorii si creditorii acesteia;
b. Compensarea creantelor detinute de actionari impotriva societatii;
c. Iertarea de datorie.

190) Care este cuantumul rezervelor legale obligatorii in cazul societătii pe actiuni si a societătii cu răspundere limitată ?
Art 183 Lege
In cazul societătii pe actiuni si a societătii cu răspundere limitată este obligatorie constituirea unei rezerve legale de cel putin:
a. 5 % pe an până la nivelul a minimum o jumatate din capitalul social
b. 3 % pe an până la nivelul a minimum o cincime din capitalul social
c. 5 % pe an până la nivelul a minimum o cincime din capitalul social;

191) Cand este obligatorie forma autentică a actului constitutiv ?
Art. 5 Lege
Forma autentică a actului caonstitutiv este obligatorie atunci când are ca obiect:
a. reducerea capitalului social prin reducerea valorii partii sociale;
b. subscrierea ca aport în natură a dreptului de proprietate asupra unui teren
c. schimbarea formei juridice a societatii din SA in SRL.

192) Cand este obligatorie forma autentică a actului constitutiv ?
Art 5 Lege
Forma autentică a actului coonstitutiv este obligatorie atunci când are ca obiect:
a. modificarea formei juridice a societătii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
b. schimbarea sediului societatii in alt judet;
c. schimbarea denumirii societatii
193) In ce caz nu poate fi declarată nulitatea Societatii?
Art 57 Lege
. Legiuitorul a prevăzut în mod expres că nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care:
a. asociatii se inteleg sa continue activitatea societatii fara remedierea situatiei;
b. cauza nulitatii invocată în cererea de anulare a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii pe fond la tribunal;
c. asociatii au informat prin publicarea intr-un ziar de circulatie situatia societatii si a cauzei de nulitate.

194) Cand va produce hotărarea judecătorească de declarare a nulitătii societătii comerciale efecte erga omnes?
Art 58 Lege
Hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii societătii comerciale va produce efecte erga omnes:
a. după mentionarea acesteia în registrul comertului si publicarea în Monitorul Oficial;
b. după rămânerea ei irevocabilă,
c. dupa ramanerea ei definitiva
195) Cum se produc efectele hotărarii de declarare a nulitatii societatii comerciale ?
Art 58 Lege
Efectele hotărârii de declarare a nulitatii societatii comerciale se produc:
a. retroactiv
b. numai pentru viitor;;
c. de la data depunerii cererii de constatare a nulitatii.

196) Care este situatia personalitatii juridice a societătii comerciale in urma declarării nulitătii?
Art 58 Lege
In urma declarării nulitătii, personalitatea juridica a societătii comerciale:
a. încetează in mod automat fiind radiata din registrul comertului;
b. exista in continuare fara nici un fel de limite pana la radierea din registrul comertului
c. societatea intră în dizolvare si lichidare deci continua sa existe, cu atribute limitate.

197) In ce caz societatea si tertii nu pot opune pentru a se sustrage de la obligatiile asumate o neregularitate in numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societătii ?
Art 54 Lege
Societatea si tertii nu pot opune pentru a se sustrage de la obligatiile asumate o neregularitate în numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societătii daca:
a. această numire a fost publicată în conformitate cu legea;
b. aceasta numire a fost mentioanta in Registrul Comertului;
c. au trecut mai mult de 10 luni de la data acelei neregularitati.

198) Cum se produc efectele unei clauze arbitrale introduse in actele constitutive ale societătii?
Curs pag 121
O clauză arbitrală introdusă în actele constitutive ale societătii îsi va produce efecte:
a. numai fata de asociatii initiali ai societatii
b. nu produce nici un fel de efecte
c. fată de asciatii initiali si dobânditorii ulteriori de părti sociale sau actiuni

199) Cui apartine competenta pentru actiunea in regularizarea viciilor actului constitutiv sau a urmare a neindeplinirii unei cerinte legale pentru constituirea societătii constatate după inmatriculare ?
Curs pag 129
Actiunea în regularizarea viciilor actului constitutiv sau a urmare a neîndeplinirii unei cerinte legale pentru constituirea societătii constatate după înmatriculare este de competenta:
a. exlcusiva a tribunalului arbitral daca partile convin in acest fel
b. exclusiva a instantei judecatoresti;
c. registrul comertului si judecatorul delegat.

200) Cui apartine competenta pentru opozitia creditorilor sociali si a altor persoane interesate fată de hotărarile asociatilor cu privire la modificarea actului constitutiv ?
Curs pag 121
Opozitia creditorilor sociali si a altor persoane interesate fată de hotărârile asociatilor cu privire la modificarea actului constitutiv este de competenta:
a. exclusiva a instantei judecatoresti;
b. exlcusiva a tribunalullui arbitral daca partile convin in acest fel;
c. la alegerea partilor
201) Cui apartine competenta pentru cererile de anulare si suspendare a unei hotărari a adunării generale a actionarilor formulate de către actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra ?

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

Curs pag 121
Cererile de anulare si suspendare a unei hotărâri a adunării generale a actionarilor formulate de către actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra sunt de competenta:
a. exlcusiva a tribunalullui arbitral;
b. la alegerea partilor
c. exclusiva a instantei judecatoresti.

202) Ce are ca obiect auditul intern ?
Curs pag 120
Auditul intern are ca obiect:
a. numai evaluarea activelor interne ale societatii
b. activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activitătilor entitătii în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia;;
c. numai verificarea dividendelor platite actionarilor .

203) Ce principii se aplica in privinta răspunderii cenzorilor?
Curs pag 117
In privinta răspunderii cenzorilor, sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la :
a. raspunderea actionarilor;
b. raspunderea administratorilor;
c. raspunderea din dreptul muncii.
204) Cum delibereaza cenzorii pentru verificarea situatiilor financiare?
Curs pag 116
Pentru verificarea situatiilor financiare, cenzorii deliberează:
a. împreună sau in caz de de neîntelegere separat cu informarea Adunarii Generale;
b. intotdeauna separat
c. dupa cum au stabilit admisnitratorii societatii.
205) Ce drept prevede legea pentru cenzori?
Curs pag 116
Legea prevede intre altele dreptul cenzorilor :
a. de a primi lunar sume de bani egale cu garantia depusa de administratori;
b. de a vota in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie
c. de a obtine în fiecare lună de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor Societatii.
206) Care este situatia unei cereri de opozitie impotriva deciziilor administratorilor prin care, prin delegarea unor atributii ale adunării generale extraordinare a actionarilor, acestia pot decide modificarea actelor constitutive?
Curs pag 114
Cererea de opozitie împotriva deciziilor administratorilor prin care, prin delegarea unor atributii ale adunării generale extraordinare a actionarilor, acestia pot decide modificarea actelor constitutive este:
a. Admisibila in principiu in fata instantelor judecatoresti;
b. Inadmisibila;
c. De competenta registrului comertului.

207) Cine poate formula o actiune in nulitatea deciziilor administratorilor?
Curs pag 113
Pot formula o actiunea în nulitatea deciziilor administratorilor:
a. creditorii societatii care au crente mai mari de 10% din capitalul social;
b. debitorii societatii.
c. pe cale oblică, actionarii si cenzorii

208) Ce fel de cereri pot fi formulate impotriva deciziilor administratorilor ca organe statutare ale societătii comerciale?
Curs pag 114
Impotriva deciziilor administratorilor, care sunt organe statutare ale societătii comerciale, vor putea fi promovate:
a. numai cereri de opozitie;
b. numai actiuni de constatarea a nulitatii absolute.
c. numai cereri de opozitie;

209) Cine are dreptul la actiune pentru antrenarea răspunderii administratorului daca administratorul societatii prin fapte proprii prejudiciază direct actionarii?
Art 132 Lege
Când administratorul societatii prin fapte proprii prejudiciază direct actionarii, cine are dreptul la actiune pentru antrenarea răspunderii administratorului:
a. numai societatea
b. actionarii fie ei minoritari sau majoritari;;
c. ceilalti administratori sau cenzorii.

210) Cum este răspunderea administratorilor pentru fapta proprie in cazul societătii pe actiuni si in comandită pe actiuni ?
Art 1442 Lege
In cazul societătii pe actiuni si în comandită pe actiuni răspunderea administratorilor pentru fapta proprie este de regula:
a. divizibila;
b. imprescriptibila
c. solidară.

211) Ce bunuri fac obiectul aportului in natură ?
Curs pag 93
Aportul în natură poate avea ca obiect:
a. numai bunuri imobile;
b. orice fel de bunuri
c. numai bunuri corporale.

212) Este necesar aportul in numerar la constituirea societătii comerciale?
Curs pag 91
Aportul in numerar este obligatoriu la constituirea societătii comerciale:
a. da, fara a exista limite minime sau maxime;
b. nu este necesar;
c. este obligatoriu in anumite limite minime prevazute de lege.

213) Ce reprezinta aporturile asociatilor ?
Curs pag 92
Aporturile asociatilor reprezinta :
a. intentiile de dezvoltare a societatii in urmatorii 3 ani;
b. drepturile decurgand din actul constitutiv
c. obligatiile asumate de catre asociati pentru a aduce în societate anumite valori patrimoniale;

214) Cu ce sunt garantate obligatiile unei societati comerciale ?
Curs pag 92
. Obligatiile unei societati comerciale sunt garantate cu:
a. patrimoniul tuturor asociatilor
b. patrimoniul social;
c. capitalul social.

215) Cand este patrimoniul social egal cu capitalul social?
Curs pag 92
Patrimoniul social este egal cu capitalul social:
a. la constituirea societătii,
b. dupa trecerea unui termen de 1 an de la constituire;
c. dupa incheierea varsamintelor din capitalul social.
216) Ce reprezinta patrimoniul societătii ?
Curs pag 92
Patrimoniul societătii reprezintă:
a. toatalitatea activelor societatii;
b. totalitatea drepturilor societatii.
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor societătii
217) Cum poate fi definit capitalul social ?
Curs pag 90
. Capitalul social poate fi definit ca fiind:
a. evaluarea bunurilor imobile si mobile aduse ca aport;
b. suma totală, exprimată în bani, a valorii aporturilor asociatilor;
c. suma creantelor asociatilor/actionarilor.

218) Ce reprezinta capitalul social subscris ?
Curs pag 90
Capitalul social subscris reprezinta:
a. valoarea totală a aporturilor subscrise de asociati;
b. sumele de bani achitate pentru constituirea societatii;
c. valoarea tuturor aporturilor aduse la constitutirea societatii, inclusiv aporturile în muncă.

219) Ce reprezinta capitalul social vărsat ?
Curs pag 90
Capitalul social vărsat reprezinta:
a. sumele de bani achitate pentru constituirea societatii;
b. sumele de bani platite de catre asociati in contul societatii;
c. valoarea totală a aporturilor aduse efectiv de asociati.
220) Ce reprezinta din punct de vedere juridic capitalul social al societatii ?
Curs pag 90
Din punct de vedere juridic capitalul social al societatii reprezinta:
a. garantia indeplinirii la timp a obligatiilor asumate;
b. o garantie pentru creditorii sociali a existentei unui minim de bunuri si sume de bani în patrimoniul social;
c. garantia asociatilor de recuperare a sumelor varsate ca aport.

221) Cum poate fi modificat capitalul social?
Art. 212 Lege
Capitalul social poate fi modificat:
a. prin modificarea actelor constitutive cu respectarea tuturor formalitătilor legale;
b. prin acordul exprimat al asociatilor fara alte formalitati;
c. prin declaratie pe proprie raspundere la registrul comertului.
222) Pentru ce poate fi folsit capitalul social?
Curs pag 91
Capitalul social poate fi folosit:
a. pentru efectuarea primelor cheltuieli ale societatii;
b. pentru garantarea obligatiilor personale ale asociatilor;
c. pentru plata de dividende asociatilor.
223) Care act normativ stabileste continutul actului constitutiv ?
Art7-8 Lege
Continutul actului constitutiv este stabilit prin
a. Legea 26/1990 privind Registrul Comertului;
b. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale;
c. Codul Comercial.
224) Ce caracteristici are obiectul de activitate al socieatii?
Curs pag 88
Obiectul de activitate trebuie să fie:
a. Licit si să nu fie contrar ordinii publice si bunelor moravuri;
b. Mentionat pe scurt in actul constitutiv;
c. Mentionat doar in registrul comertului.

225) Cu ce intenŃie trebuie exprimat consimtămantul asociatilor la incheierea actului constitutiv ?
Curs pag 87
Consimtământul asociatilor la încheierea actului constitutiv trebuie să fie exprimat cu intentia de:
a. a organiza activitati de binefacere;
b. a sprijini cresterea economica a localitatii;
c. a desfăsura în comun cu ceilalti asociati o activitate comercială în scopul obtinerii de profit.

226) Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunării generale ordinare?
Art. 111 Lege
Este de competenta adunării generale ordinare:
a. mutarea sediului societătii;
b. alegerea si revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;
c. schimbarea formei juridice a societătii.

227) Care dintre urmatoarele hotărari sunt de competenta adunării generale ordinare?
Art. 111 Lege
. Este de competentea adunarii generale ordinare
a. prelungirea duratei societătii;
b. majorarea capitalului social;
c. să se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului.

228) Care dintre urmatoarele hotărari este de competenta adunării generale ordinare?
Art. 111 Lege
Este de competenta adunarii generale ordinare
a. să stabilească bugetul de venituri si cheltuieli si, după caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar următor;
b. conversia actiunilor dintr-o categorie în cealaltă;
c. conversia unei categorii de obligatiuni în altă categorie sau în actiuni.
229) Care dintre urmatoarele modificări este de competenta adunării generale extraordinare?
Art. 113 Lege
Este de competenta adunării generale extraordinare:
a. schimbarea formei juridice a societătii;
b. să discute, să aprobe sau să modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, si să fixeze dividendul;
c. să aleagă si să revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii.

230) Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunării generale extraordinare?
Art. 113 Lege
Este de competenta adunării generale extraordinare:
a. fuziunea cu alte societăti sau divizarea societătii;
b. să se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;
c. să stabilească bugetul de venituri si cheltuieli si, după caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar următor.

231) Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunării generale extraordinare?
Art. 113 Lege
. Este de competenta adunării generale extraordinare:
a. reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
b. să se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;
c. să stabilească bugetul de venituri si cheltuieli si, după caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar următor.

232) Pentru ce termen adunarea generala extraordinara poate delega majorarea capitalului social al societatii Consiliului de Adminsitratie/Directoratului?
Art. 2201 Lege
?
233) Pentru ce valoare poate fi delegata de catre adunarea generala extraordinara majorarea capitalului social Consiliului de Adminsitratie/Directoratului?
Art 2201 Lege
?
234) Cum este răspunderea administratorilor pentru fapta proprie si deciziile proprii in cazul societătii in nume colectiv, in comandită simplă si societătii cu răspundere limitată ?
Art 73 Lege
In cazul societătii în nume colectiv, în comandită simplă si societătii cu răspundere limitată răspunderea administratorilor pentru fapta proprie si deciziile proprii este:
a. solidara;
b. imprescripibila;
c. divizibilă.

235) Care sunt rglementarile legale in materia societătilor comerciale care guverneaza raporturile dintre administratori si societate ?
Art. 72 Lege
. In toate tipurile de societăti comerciale, raporturile dintre administratori si societate sunt guvernate de regulile;
a. codului comercial;
b. mandatului comercial si Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale;
c. legislatia de reptul muncii.

236) Ce fel de raspundere se aplică incălcarii normelor legale de concurentă neloială, obligatiei de fidelitate, si infractiunilor contra societătii ?
Curs pag 51
. Incălcarea normelor legale de concurentă neloială, a obligatiei de fidelitate, infractiunile contra societătii sunt considerate a fi cazuri de raspundere:
a. delictuala;
b. contractuala;
c. mixta.

237) Cand are loc incetarea mandatului administratorilor?
Curs pag 104
. Este caz de incetare a mandatului administratorilor:
a. schimbarea asociatilor societatii;
b. schimbarea formei juridice a societatii
c. împlinirea termenului pentru care a fost acordat;.

238) In ce conditii are loc incetarea mandatului administratorilor ?
Curs pag 105
Este caz de incetare a mandatului administratorilor:
a. schimbarea starii civile a administratorului
b. revocarea mandatului de către adunarea generala;;
c. iesirea la pensie a administratorului.

239) Cum trebuie sa fie valoarea actelor juridice incheiate de aministratori prin care să dobandească, să instrăineze, să inchirieze, să schimbe sau să constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societăŃii ?
Art. 15322 Lege
Administratorii vor putea să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garantie bunuri aflate în patrimoniul societătii, a căror valoare:
a. nu depăseste jumătate din valoarea contabilă a activelor societătii la data încheierii actului juridic;
b. nu depaseste 10% din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic;
c. nu depaseste jumatate din valoarea capitalului social al societatii.

240) Dreptul administratorilor de a reprezenta societatea poate fi transmis in ce condiŃii ?
Art 71 Lege
. Administratorii au dreptul de a reprezenta societatea si acest drept nu poate fi transmis decât
a. daca actul constitutiv nu prevede ceva special;
b. daca societatea este administrata de mai multi administratori
c. dacă această facultate li s-a acordat în mod expres de catre asociati;

241) Ce cvorum este necesar pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie ?
Art. 15320 Lege
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesară prezenta;
a. a cel putin jumătate din numărul administratorilor, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare;
b. a cel putin ¾ din numărul administratorilor;
c. a tuturor administratorilor.

242) Care este termenul in care se face convocarea Adunarii generale ?
Art. 117 Lege
Convocarea Adunarii generale se face cu cel putin
a. 15 zile libere inainte de data adunarii ;
b. 20 zile libere inainte de data adunarii;
c. 30 zile libere inainte de data adunarii.

243) Pentru ce acŃionari exercitiul dreptului de vot este suspendat ?
Art. 101 Lege
Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru
a. Actionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadentă;
b. Actionarii care nu au fost prezenti la sedinta adunarii Generale;
c. Actionarii care nu au indicat domicliul in actele constitutive.

244) Conform prevederilor Legii nr. 31/1990 termenul mandatului administratorilor nu poate fi mai mare de caŃi ani ?
Art 15312 Lege
Conform prevederilor legii 31/1990 termenul mandatului administratorilor nu poate fi mai mare de :
a. 5 ani
b. 3 ani
c. 4 ani.

245) In ce condiŃii numirea administratorilor, atunci cand nu se realizează prin actele constitutive, devine opozabilă tertilor ?
Curs pag 104
Numirea administratorilor, atunci când nu se realizează prin actele constitutive, devine opozabilă tertilor prin
a. adoptarea hotararii de catre asociati
b. îndeplinirea formalitătilor de publicitate cerute de lege
c. publicarea unui anunt in presa de circulatie locala..

246) Ce fel de acŃiune pot formula tertii pentru a se opune efectelor hotararii adunarii generale ?
Art 61 Lege
Pentru a se opune efectelor hotararii adunarii generale, tertii pot formula:
a. opozitie fata de hotărârile adunării generale prin care sunt prejudiciati, dacă aceste hotărâri privesc modificarea actelor constitutive;
b. actiune in anulare a hotararilor adunarii generale;
c. cerere de restituire a sumelor datorate de catre societate.

247) Pană cand opozitia suspendă fată de oponenti executarea hotărarii asociatilor ?
Art 62 Lege
Opozitia suspendă fată de oponenti executarea hotărârii asociatilor până la:
a. publicarea hotararii in Monitorul Oficial
b. rămânerea irevocabila a hotărârii judecătoresti
c. rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti

248) Care este efectul hotărarii judecătoresti de admitere a opozitiei ?
Art. 61 Lege
Efectul hotărârii judecătoresti de admitere a opozitiei este de:
a. anulare a hotararii asociatilor;
b. inopozabilitate a acesteia fată de tertii care au atacat-o
c. plata a unor despagubiri de catre societate
249) Care este termenul in care poate fi introdusă opozitia ?
Art 62 Lege
Termenul în care poate fi introdusă opozitia este de:
a. 30 de zile de la data publicării hotărârii sau a actului constituti actualizat în Monitorul Oficial;
b. 30 de zile de la data adunarii generale;
c. nelimitat.

250) Care sunt singurii asociaŃi care pot ataca hotărarile adunării generale ?
Art 132 Lege
Pot ataca hotărârile adunării generale numai :
a. asociatii reprezentati in cadrul adunarii generale;
b. asociatii care s-au abtinut de la vot.
c. asociatii care au luat parte la adunarea generală, au votat împotrivă si au cerut să se insereze această în procesul verbal al adunării, sau asociatii care nu au fost prezenti în adunarea generală.;
251) Care este cvorumul necesar al adunarii generale in societătile cu răspundere limitată?
Art 192 Lege
In societătile cu răspundere limitată, adunarea generală decide prin:
a. votul majoritătii absolute a asociatilor si a părtilor sociale
b. votul unanim al asociatilor
c. votul majoritatii absolute a asociatilor si administratorilor.

252) In ce condiŃii de cvorum decide adunarea generală la societătile cu răspundere limitată, cu privire la modificarea actului constitutiv ?
Art 192 Lege
In societătile cu răspundere limitată, adunarea generală decide cu privire la modificarea actului constitutiv cu:
a. votul majoritatii absolute a asociatilor si administratorilor
b. votul unanim al asociatilor, afară numai dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel;;
c. votul majoritătii absolute a asociatilor si a părtilor sociale.

253) Cum este orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot ?
Art. 128 Lege
Orice conventie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este:
a. anulabila;
b. valabila
c. nulă.

254) In ce conditii se va trimite convocarea in cazul societătii cu răspundere limitată ?
Art 195 Lege
In cazul societătii cu răspundere limitată, convocarea se va trimite prin:
a. scrisoare recomandată, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixată pentru tinerea acesteia, cu arătarea ordinii de zi;
b. scrisoare simpla, cu cel putin 5 zile înainte de ziua fixată pentru tinerea acesteia, cu arătarea ordinii de zi;
c. fax, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixată pentru tinerea acesteia, cu arătarea locului si a datei fixate pentru adunare
255) Ce drepturi specifice confera actiunile preferentiale titularilor acestora in cazul societătilor pe actiuni?
Art 95 Lege
In cazul societătilor pe actiuni, actiunile preferentiale confera titularilor acestora drepturi specifice, cum ar fi:
a. dreptul la mai multe voturi pentru o actiune
b. dreptul la dividend prioritar si fără drept de vot;
c. dreptul de a fi membru in Consilul de Administratie al Societatii.
256) Ce fel de atribuŃii are adunarea generala a unei societăti comercial ?
Curs pag 94
Adunarea Generala a unei societăti comerciale este cea care are atributii:
a. de conducere zilnica a societatii;
b. de reprezentare a societatii
c. de decizie depline în ceea ce priveste societatea;

257) Ce are ca obiect aportul in industrie ?
Curs Pag 93
Aportul în industrie are ca obiect:
a. munca asociatilor;
b. munca familiei asociatilor;
c. servicii prestate de catre societate.

258) Ce are ca obiect aportul in creante ?
Curs pag 93
Aportul în creante poate avea ca obiect:
a. creante ale societatii fata de terti;
b. creante pe care le are un asociat impotriva Societatii;
c. creante ale tertilor impotriva societatii .

259) La ce forme de societate aportul in creante nu este admis ?
Art. 16 Lege
Aportul în creante nu este admis la:
a. societatile in nume colectiv;
b. societatile in comandita simpla.
c. societătile răspundere limitată.
260) In cazul in care plata creantei constituita ca aport la capitalul social nu s-a putut obtine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul raspunde pentru ce anume?
Art 84 Lege
In cazul in care plata creantei constituita ca aport la capitalul social nu s-a putut obtine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul raspunde:
a. pentru daune si suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadentei creantelor;
b. pentru dobanzile la capitalul nevarsat;
c. pentru prejudiciile de imagine aduse societatii.

261) In cazul in care in actul constitutiv nu se prevede cu ce titlu sunt aduse bunurile ca aport la capitalul social atunci cum se vor considera că sunt aduse ?
Art 65 Lege
In cazul în care în actul constitutiv nu se prevede cu ce titlu sunt aduse bunurile ca aport la capitalul social atunci:
a. se va considera ca bunurile sunt aduse cu titlu de uz;
b. se va considera ca bunurile sunt aduse cu titlu de uzufruct.
c. se va considera că bunurile sunt aduse cu titlu de proprietate.

262) Ce are ca obiect aportul in natură ?
Curs pag 93
Aportul în natură poate avea ca obiect:
a. numai bunuri imobile;
b. orice fel de bunuri
c. numai bunuri corporale.

263) Cum pot fi cazurile de dizolvare a societaŃilor comerciale ?
Curs pag 157
Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:
a. schimbarea formei juridice a societatii;
b. expirarea duratei societătii stabilită in actele constitutive;
c. schimbarea asociatului majoritar al societatii.

264) Care dintre urmatoarele reprezintă cauză general valabilă ce determină dizolvarea unei societăŃi comerciale?
Art 227 Lege
?
265) Care dintre urmatoarele reprezinta cauză general valabilă ce determină dizolvarea unei societăŃi comerciale?
Art 227 Lege
?
266) Ce operatiuni pot efectua lichidatorii ?
Art. 255 Lege
?
267) Care dintre urmatoarele este cauză specială care determină dizolvarea?
Art 228 Lege
268) Care dintre urmatoarele este cauză specială care determină dizolvarea?
Art 227 Lege
. Este caz de dizolvare de drept a unei societati comerciale:
a. schimbarea formei juridice a societatii;
b. expirarea duratei societătii stabilită in actele constitutive;
c. schimbarea asociatului majoritar al societatii.

269) Care dintre urmatoarele sunt consecinte ale lichidarii unei societaŃi comerciale ?
Curs pag 162-167
. Efectele dizolvarii societatii comerciale sunt:
a. Intrarea societatii in lichidare;
b. Pierderea personalitatii juridice;
c. Numirea unui cenzor/auditor.

270) Cum se clasifica cazurile de dizolvare a societaŃilor comerciale ?
Curs pag 157
271) Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societăŃii comerciale ?
Art 237 Lege
272) Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societăŃii comerciale ?
Art. 237 Lege
273) Cand produce efect dizolvarea intervenita pentru o altă cauză decat expirarea duratei societăŃii, conform art. 232 din Legea nr. 31/1990?
Art 234 Lege
274) Care dintre cele de mai jos reprezinta definiŃia corecta a fuziunii?
Art 238 Lege
Fuziunea este operatiunea prin care se realizează:
a. o dublare a patrimoniului societatii;
b. o concentrare a societătilor comerciale
c. schimbarea formei juridice a societatii.

275) Care sunt cele două modalităŃi pe care le poate cunoaste fuziunea?
Art 238 Lege
Prin absorbtie sau contopire
276) Cum se poate defini fuziunea prin absorbŃie ?
Art 238 Lege
. Fuziunea prin absorbtie reprezinta situatia in care:
a. mai multe parti ale mai multor societatii se unesc pentru cresterea profiturilor;
b. trei societati sunt inglobate intr-o noua persoana juridica.
c. o societate existenta sau nou creata inglobează una sau mai multe societăti, care isi incetează astfelexistenta.

277) Cum se defineste fuziunea prin contopire ?
Art 238 Lege
Fuziunea prin contopire reprezinta situatia in care:
a. trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.
b. două sau mai multe societăti se dizolva fara lichidare si trasnfera intergal patrioniul lor catre o alta persoană;
c. o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

1-a,2-a,3-d,5-a,6-a,7-c,8-a,9-a,10-a,11-a,12-?,13-c,15-a,16-c,17-a,19-b,20-c,21-d,22-c,23-c,24-c,25-b,26-a,27-b,28-c,29-idem,30-b,RASPUNS LA CE AM TRIMIS SI MAI URMEAZA

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

31-IDEM,32-A,33-IDEM,34-C,35-IDEM,36-C,37-D,38-B,41-A,42-,43-IDEM,44-A,45-B,,46-B,47-B,48-D,50-A,51-C,52-B,53-B,55-C,56-?,57-B,58-D,59-?,60-A, MAI URMEAZA.

ollyverg · Nou venit Data inscrierii: 08/Ian/2008 Mesaje: 16

Subiecte+Lb.+engleza.pdf

arguero

Raspunsuri corecteRaspunsuri+finale+DSOC+an+3.doc

_________________
radu

nico · Nou venit Data inscrierii: 04/Ian/2008 Mesaje: 8

acestea sunt intrebari rezolvate de anul trecut
eu spun ca sunt bune astept comentari
ar trebui sa ne ajutam pentru a trece peste birocratia asta

dreptul+societatilor.doc

Doina_bz · Nou venit Data inscrierii: 05/Ian/2008 Mesaje: 3

Examen la relatii publice si comunicare se va sustine in mun.Buzau pe data de 03.02.2009 ,voi atasa si varianta mea

[/list]

monipoting · Nou venit Data inscrierii: 13/Ian/2008 Mesaje: 5

Buna , Elym !
Fii mai optimista ! Curaj !
Iata ce am invatat eu. Sunt anul III - Ap - si vineri am I examen.
Sanatate si succes
Dreptul societãţilor 1

MULTIPLE CHOICE

1. Cine sunt comercianţi conform art. 7 C.com.?
a. cei care fac fapte de comert , avand comertul ca profesiune obisnuită ;
b. cei care au săvărsit fapte de comert unilaterale;
c. cei care desfăsoară activităti comerciale intamplator

2. Care dintre urmatoarele fapte sunt prevazute de art. 3 pct. 1 C.com. ca fapte de comert?
a. orice cumpărături de producte sau mărfuri, spre a se revinde, fie in natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria ;
b. vanzările de producte, vanzările si inchirierile de mărfuri in natură sau lucrate care au fost cumpărate cu scope de revanzare sau inchiriere ;
c. cumpărarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale ;
d. revanzarea de producte sau mărfuri pentru uzul sau consumul cumpărătorului ori a familiei sale si vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are după pămantul său sau cel cultivat de dansul.
a. a+b
b. a+c
c. c+d
d. b+d

3. Conform art. 8 C. com., cine poate avea calitate de comerciant ?
a. statul ;
b. judetul ;
c. comuna ;
d. satul.
a. a
b. a+b
c. c+d
d. nicio varianta

4) Care dintre cei enumerati nu sunt comercianŃi, conform Codului comercial?
a)statul,judetul,comuna,satul

1?. Sunt comercianti :
a.societătile comerciale ;
b.cei care săvarsesc operatiuni de bancă si schimb ;
c.cei care săvarsesc depozite;
d.cei care săvarsesc intreprinderi de constructii.
a. a+b
b. a+b+d
c. a+d
d. c+d

5. Care sunt categoriile de norme care determină obiectul dreptului comercial ?
a.cele ce reglementează activitătile comerciale a căror sferă nu este insă rezervată exclusiv comerciantilor ;
b. cele ce definesc raporturile sociale patrimoniale ;
c. cele ce definesc raporturi personale nepatrimoniale.

6 Care dintre prevederi sunt cuprinse in Codul comercial?
a. conditiilor dobandirii calitătii de comerciant;
b. dispozitiilor legale privind societatile comerciale;
c. procedurii insolventei.

7. In prezent care versiune a Codului comercial, cu o serie de modificari, este in vigoare?
a. 1990
b. 1938
c. 1887

8. Ce fel de dispozitii cuprinde Codul comercial?
a. dispozitii generale privind comertul, principal izvor de drept in această materie;
b. cele mai importante institutii juridice ale dreptului privat;
c. principiile de bază ale functionării societătilor comerciale;
d. dispozitii particulare privind Registrul Comertului;p
e. dispozitii particulare privind falimentul.

9. Care dintre izvoarele de drept ale dreptului comercial sunt normative?
a. Codul comercial;
b. Doctrina si uzantele;
c. Principiul general de drept conform căruia autonomia de vointă este mult mai restransă in dreptul
comecial;

10. In cazul unui raport juridic la care participă si un necomerciant cine se află sub incidenta legii comerciale?
a. raportul juridic
b. statutul necomerciantului
c. tertii

11. Care sunt trasaturile specifice prin ce se caracterizează activitatea comerciala?
a. rapiditate
b. insecuritate si incurajarea creditului
c. formalism

12) Numărul de asociaŃi ai unei SRL poate fi cuprins intre ce valori?
a) intre 1 şi 50

?. Securitatea tranzactiilor in materia dreptului comercial a impus:
a. institutia falimentului
b. lipsa necesitătii unei evidente contabile
c. lipsa necesitătii publicitătii pentru opozabilitatea fată de terti (tinută prin Registrul Comertului)

13. Ce aspecte a generat necesitatea creditului in materie comercială ?
a. nasterea titlurilor de credit si a institutiilor financiare;
b. principiul conform căruia codebitorii nu sunt tinuti solidari;
c. mijloacele de garantare a tranzactiilor comerciale.
a. a
b. b
c. a+c
d. a+b

14) Ce formă de societate poate fi constituită si prin subscriptie publică?
a) societate pe acţiuni

?. Care dintre următoarele reglementari fac diferenta intre materia dreptului civil si cea a dreptului comercial:
a. reglementarea grupurilor de interes economic;
b. reglementarea unei proceduri unice de urmărire colectivă a creantelor comerciale, cea a
insolventei;
c. reglementarea principiului care sustine că oricine poate contracta in beneficiul unor terti;
d. reglementarea conform căreia orice prestatie se presupune oneroasă in comercial.
a. a+d
b. c+d
c. b+d
d. a+b

15. Ce fel de prevederi cuprinde Codul comercial?
a. definirea actelor si faptelor de comert si statutul comerciantilor
b. cambie si bilet la ordin
c. procedura insolventei

16. Care sunt caracteristicile societătilor comerciale cu asociat unic?
a. o societate cu răspundere limitată poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată,
alcătuită dintr-o singură persoană;
b. o persoană poate fi asociat unic in oricate societăti cu răspundere limitată;
c. nu pot emite obligatiuni.

17. Care sunt caracteristicile societatii comerciale in nume colectiv?
a. Este o societate de capital;
b. Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica;
c. Poate emite obligatiuni.

18) In ce forma de societate asociatii răspund cu intregul patrimoniu social?
a)societăţilr în comandită

?. Puncte de legătură dintre dreptul comecial si dreptul muncii:
a. incheierea contractului de vanzare-cumpărare;
b. modificarea actului constitutiv al societătii comerciale;
c. răspunderea disciplinară;
d. incheierea si modificarea conractului individual si colectiv de muncă.
a. c+d
b. a+b
c. a+c
d. b+d

19. Care sunt raporturile dintre dreptul comercial si dreptul financiar-fiscal?
a. actele administrative individuale;
b. obligatiile fiscale ale comerciantilor;
c. comiterea in activitatea de comert a unor infractiuni.

20. Care dintre următoarele norme juridice reglementează institutii de drept comercial?
a. norme de drept international public din tratate, conventii si acorduri
b. norme de drept legate de solutionarea unor cauze penale sau civile
c. norme de drept privind fondul de comert, operatiuni de banca si schimb

21. Cu care dintre urmatoarele izvoare de drept se confundă obiceiul ?
a. doctrina
b. jurisdrudenta
c. legea
d. cutuma
22. Prin ce anume se deosebeste dreptul comercial de dreptul civil ?
a. reglementează numai relatii sociale patrimoniale;
b. se bazează pe egalitatea juridică a părtilor;
c. se bazează pe comercialitatea relatiilor sociale reglementate.

23. Care dintre urmatoarele izvoare ale dreptului comercial nu sunt normative?
a. Codul civil;
b. Codul comercial;
c. Jurisprudenta.

24. Ce institutii se inmatriculează la Registrul Comertului?
a. Asociatiile si fundatiile;
b. Avocatii si notarii;
c. Societatile comerciale.

25. Ce forma de societate comercială imbraca societatile bancare si de asigurari ?
a. Asociatii;
b. Societăţi pe acţiuni;
c. Societati cu raspundere limitata.
26. In ce este impartit capitalul social al societatilor cu raspundere limitata ?
a. Părţi sociale;
b. Actiuni;
c. Obligatiuni.

27. In ce conditii este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale ?
a. Se constituie o societate pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un teren;
c. Se constituie o societate comerciala cu asociat unic.

28. Care dintre următoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale societatilor comerciale?
a. indeplinirea formalitătilor de publicitate in Registrul Comertului;
b. exercitarea comertului in limitele concurentei ilicite si neloiale;
c. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor
necomerciale;
d. tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comercială desfăsurată.
a. b
b. b+c
c. a+d
d. a+c

29. Care dintre următoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale societatilor comerciale?
a. indeplinirea formalitătilor de publicitate in Registrul Comertului;
b. exercitarea comertului in limitele concurentei ilicite si neloiale;
c. tinerea anumitor registre necomerciale speciale de consemnare a operatiunilor
necomerciale;
d. tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comercială desfăsurată.
a. b
b. b+c
c. a+d
d. a+c

30 Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comert?
a. teoria personificării fondului de comert;
b. teoria universalitătii de drept;
c. teoria patrimoniului de afectatiune;
d. teoria universalitătii de fapt;
e. teoria proprietătii incorporale.
a. a+c
b. d+e
c. b+c
d. c+e

31. Care dintre următoarele teorii stă la baza naturii juridice a fondului de comert?
a. teoria personificării fondului de comert;
b. teoria universalitătii de drept;
c. teoria patrimoniului de afectatiune;
d. teoria universalitătii de fapt;
e. teoria proprietătii incorporale.
a. a+c
b. d+e
c. b+c
d. c+e

32. Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comert?
a. firma;
b. sediul social;
c. emblema;
d. clientela;
e. vadul comercial.
a. niciunul
b. c+d
c. d+e
d. a+b

33. Care dintre următoarele nu fac parte din fondul de comert?
a. firma;
b. sediul social;
c. emblema;
d. clientela;
e. vadul comercial.
a. niciunul b. c+d c. d+e d. a+b

34. Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?
a. vanzarea-cumpărarea fondului de comert;
b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer;
c. gajul asupra bunurilor imobile;
d. transmiterea fondului de comert ca aport la capitalul social.
a. b+c
b. b+d
c. a+d
d. a+b

35. Care dintre următoarele acte juridice privind fondul de comert sunt valabile?
a. vanzarea-cumpărarea fondului de comert;
b. actele referitoare la bunurile exceptate la transfer;
c. gajul asupra bunurilor imobile;
d. transmiterea fondului de comert ca aport la capitalul social.
a. b+c
b. b+d
c. a+d
d. a+b

36. In ce caz este obligatorie forma autentica a actului constitutiv al unei societati comerciale?
a. Se constituie o societate in comandita pe actiuni;
b. Se aduce ca aport la capitalul social un bun mobil;
c. Se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla.

37. Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. activitatea de educatie si invătămant;
b. activitătile liberale (independente);
c. adoptia;
d. intreprinderile de constructii, operatiunile de prestari servicii.

38. Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. activitatea de educatie si invătămant;
b. activitătile liberale (independente);
c. adoptia;
d. intreprinderile de constructii , operatiunile de prestari servicii

39. Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. căsătoria;
b. operatiunile de prestări servicii;
c. constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui imprumut pentru uzul personal al comerciantului;
d. jocurile de intrajutorare;
e. operatiuni cu bunuri imobile.
40 . Care dintre următoarele acte si operatiuni sunt comerciale, adică fapte de comert?
a. căsătoria;
b. operatiunile de prestări servicii;
c. constituirea unei ipoteci pentru garantarea unui imprumut pentru uzul personal al comerciantului;
d. jocurile de intrajutorare;
e. operatiuni cu bunuri imobile.
- Cumparaturile de produse sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind in comert;
- Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in natura sau lucrate, si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind in comert, cind vor fi fost cumparate cu scop de revinzare sau inchiriere;
- Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulind in comert;
- Cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;
- Orice intreprinderi de furnituri;
- Intreprinderile de spectacole publice;
- Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;
- Intreprinderile de constructii;
- Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;
- Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cind altul decit autorul sau artistul vinde;
- Operatiunile de banca si schimb;
- Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale;
- Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;
- Cambiile si ordinele in producte sau marfuri;
- Constructiunea, cumpararea, vinzarea si revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.
- Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatiune;
- Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;
- Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;
- Depozitele pentru cauza de comert;
- Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.

41. Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societătii comerciale in dreptul roman?
a. constituirea unei noi persoane juridice de drept privat;
b. constituirea prin manifestarea de vointă a mai multor persoane, fără constituirea unui capital social propriu;
c. afectarea unor bunuri proprii ale asociatilor, dar fără ca acestea să facă parte din patrimoniul societătii comerciale astfel constituite;
d. afectarea bunurilor asociatilor cu un scop nelucrativ;

42) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societătii comerciale in dreptul roman?
a)constituirea unei noi persoane juridice de drept privat

43) Care dintre următoarele sunt caracteristici ale societătii comerciale in dreptul roman?
a)constituirea unei noi persoane juridice de drept privat

44) Prin ce se deosebeste societatea comercială de societatea civilă ?
a)obiectul sau de activitate

45. Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
a. obiectul său de activitate;
b. numărul mai mare de asociati;
c. punerea in comun a unor bunuri mobile in scopul impărtirii foloaselor.

46. Care sunt deosebirile dintre societatea civilă si cea comercială ?
a. obiectul său de activitate;
b. numărul mai mare de asociati;
c. punerea in comun a unor bunuri mobile in scopul impărtirii foloaselor
47. Care sunt asemanarile dintre societatea civilă si cea comercială ?
a. scopul constituirii societătii;
b. personalitatea juridică a societătilor;
c. formalitătile suplimentare, mai complexe la constituire;
d. activitătile desfăsurate.
a. a+b
b. niciuna
c. b+d
d. c

48 Care este momentul dobandirii personalitătii juridice depline la societătile comerciale?
a. la semnarea actului constitutiv;
b. la vărsarea capitalului social;
c. la numirea organelor de conducere;
d. la inmatricularea in Registrul Comertului.

49. Care este momentul dobandirii personalitătii juridice depline la societătile comerciale?
a. la semnarea actului constitutiv;
b. la vărsarea capitalului social;
c. la numirea organelor de conducere;
d. la inmatricularea in Registrul Comertului.

50. Pentru efectuarea unor acte juridice premergătoare si necesare inmatriculării societătii, ce fel de personalitate juridică are aceasta?
a. o personalitate juridică restransă, limitată la incheierea actelor juridece necesare dobandirii personalitătii juridice;
b. o personalitate juridică restransă pentru efectuarea unor operatiuni de comert;
c. o pesonalitate juridică restransă pentru incheierea unor contracte de muncă.
51. Ce condiţii trebuie să indeplinească firma societăţii comerciale ?
a. să fie disponibile si distinctive;
b. să fie scrise numai in limba romană;
c. să fie licite si scrise in primul rand in limba romană;
d. să contină si emblema acesteia.
a. a+d
b. niciuna
c. a+c
d. b
52. Care sunt asemănările dintre societatea comercială si asociaţia in participaţiune ?
a. ambele au personalitate juridica;
b. ambele sunt asocieri de persoane in vederea realizarii de activitati comerciale;
c. ambele se incheie prin parcurgerea unor formalităti speciale de inregistrare la Registrul
Comertului.

53. Ce anume se are in vedere in primul rand in cazul societăţilor de persoane?
a. calitatea asociatilor si relatiile dintre acestia;
b. capitalul aportat de asociati si prestatiile ce pot constitui aport social;
c. numarul părtilor sociale ce formează capitalul social.

54. Care dintre următoarele forme ale societătilor comerciale o poate imbrăca societatea cu asociat unic?
a)societatea cu raspundere limitata
55. Care dintre următoarele forme ale societătilor comerciale o poate imbrăca societatea cu asociat unic?
a. societatea pe actiuni;
b. societatea in nume colectiv;
c. societatea cu răspundere limitată;
d. societatea in comandită.
56. Societătile comerciale cu asociat unic ce caracteristici au?
a. o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană;
b. este necesară si semnarea unui contract de societate pe langă actul constitutiv;
c. este o societate de capital.

57. Diferenta intre asociatii comanditati si cei comanditari in ce anume constă ?
a. asociatii comanditari răspund nelimitat;
b. asociatii comanditati răspund nelimitat;
c. asociatii comanditati răspund numai in limita capitalului social subscris.

58 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii in comandită simplă?
a. toti asociatii răspund numai in limita capitalului social subscris;
b. numărul minim de asociati este de 5;
c. firma va fi insotită de mentiunea „SRL”;
d. asociatii comanditati răspund cu intregul lor patrimoniu.

59. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii in comandită simplă?
a. toti asociatii răspund numai in limita capitalului social subscris;
b. numărul minim de asociati este de 5;
c. firma va fi insotită de mentiunea „SRL”;
d. asociatii comanditati răspund cu intregul lor patrimoniu.

60 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii cu răspundere limitată?
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

61 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii cu răspundere limitată?
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

62 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii cu răspundere limitată?
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

63 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii cu răspundere limitată?
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.
64 Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii cu răspundere limitată?
a. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
b. asociatii răspund cu intregul lor patrimoniu;
c. actionarii sunt obligatoriu in număr de minim 2;
d. capitalul social este de minim 90.000 RON.

65 . Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii pe acţiuni?
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. impărtirea capitalului social in părti sociale.

66. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii pe acţiuni?
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. impărtirea capitalului social in părti sociale.

67. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii pe acţiuni?
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. impărtirea capitalului social in părti sociale.

68. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii pe acţiuni?
a. posibilitatea de emitere de titluri de valoare;
b. posibilitatea constituirii sub această formă a unei societăti cu asociat unic;
c. asociatii răspund nelimitat;
d. impărtirea capitalului social in părti sociale.

69. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale societăţii in nume colectiv?
a. capitalul social este de minim 200 RON;
b. impărtirea capitalului social in actiuni;
c. este cea mai recent apărută formă de societate;
d. asociatii răspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

70 . Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de
societate in lege ?
a. enumerarea este enuntiativă;
b. enumerarea este exemplificativă;
c. enumerarea este limitativă si imperativă;
d. se permite constituirea unei societăti hibrid.

71. Care dintre următoarele constituie caracteristici ale enumerării legale a formelor de
societate in lege ?
a. enumerarea este enuntiativă;
b. enumerarea este exemplificativă;
c. enumerarea este limitativă si imperativă;
d. se permite constituirea unei societăti hibrid.

72. Se permite aplicarea dreptului de opţiune intre formele societăţilor comerciale ?
a. nu se permite drept de optiune decat la constituirea societatii;
b. se permite drept de optiune, cu unele exceptii;
c. pe parcursul existentei societătii comerciale nu se permite schimbarea formei;
d. societatea cu asociat unic poate imbrăca orice formă. 73) În ceea ce priveste dreptul de optiune între formele societătilor comerciale, care sunt trăsăturile acestuia?
a. nu se permite drept de optiune decat la constituirea societatii;
b. se permite drept de optiune, cu unele exceptii;
c. pe parcursul existentei societătii comerciale nu se permite schimbarea formei;
d. societatea cu asociat unic poate imbrăca orice formă.
74 . Care este teoria ce stă la baza determinării nationalitatii societătii comerciale in
dreptul român?
a. teoria autonomiei de vointă;
b. teoria locului de inregistrare;
c. teoria nationalitătii actionarilor;
d. teoria sediului social principal.

75. Care este teoria ce stă la baza determinării nationalitatii societătii comerciale in dreptul român
a. teoria autonomiei de vointă;
b. teoria locului de inregistrare;
c. teoria nationalitătii actionarilor;
d. teoria sediului social principal

76. Înfiintarea de sedii secundare ale societătii comerciale pot fi hotărate de către:
a. Adunarea generala a sociatilor sau actionarilor;
b. Administratorii si directorii societatii;
c. cenzori sau auditul societătii.

77. Cand poate fi hotărata infiinţarea de sedii secundare ale societăţii comerciale ?
a. numai la constituirea societătii;
b. numai ulterior semnării actului constitutiv al societătii;
c. atat la constituire, cat si pe parcursul existentei societătii.

78. Prin ce modificari poate fi hotărata infiinţarea de sedii secundare ale societăţii
comerciale?
a. prin modificarea formei societătii;
b. prin modificarea corespunzătoare a actului constitutiv al societătii;
c. prin modificarea capitalului social al societătii.

79. Ce caracteristici are sucursala unei societăţi comerciale?
a. obiectul de activitate al sucursalei este diferit de cel al societătii mame;
b. sucursala are un sediu propriu;
c. sucursala nu se inregistrează separat la Registrul comertului;

80) Ce caracteristici are filiala unei societăţi comerciale?
a) - Filiala este societate comercială de sine stătătoare

81. Ce caracteristici are filiala unei societăţi comerciale?
a) - cu personalitate juridică constituită de societatea-mamă, care deţine majoritatea capitalului social.

82) Ce caracteristici are filiala unei societăţi comerciale?
a) - Filiala este societate comercială de sine stătătoare

83. Ce caracteristici are filiala unei societăţi comerciale?
a) - cu personalitate juridică constituită de societatea-mamă, care deţine majoritatea capitalului social.

84. Ce caracteristici are filiala unei societăţi comerciale?
a) - cu personalitate juridică constituită de societatea-mamă, care deţine majoritatea capitalului social.
b) - Filiala este societate comercială de sine stătătoare
c) - este un dezmembrământ al societăţii comerciale mamă

85 . La constituirea unei societăti comerciale care este operatiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
a. verificarea disponibilitătii firmei si/sau a emblemei;
b. semnarea unor contracte cu parteneri contractuali;
c. inregistrarea fiscală a societătii;
d. emiterea facturilor către debitori.

86. La constituirea unei societăti comerciale care este operatiunea care se efectuează inainte de intocmirea actului constitutiv?
a. verificarea disponibilitătii firmei si/sau a emblemei;
b. semnarea unor contracte cu parteneri contractuali;
c. inregistrarea fiscală a societătii;
d. emiterea facturilor către debitori.

87. Dintre operatiunile necesare constituirii societătii comerciale se regăsesc următoarele:
a. prezentarea de acte referitoare la sediul asociatilor/actionarilor;
b. identificarea conturilor bancare ale administratorilor si cenzorilor;
c. vărsarea aporturilor.

88 . De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăţii comerciale in Registrul Comerţului?
a. fondatori sau administratorii societătii;
b. oricare dintre asociati/actionari oricand;
c. cenzorii societătii;
d. orice persoană interesată.

89 De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societăţii comerciale in Registrul Comerţului?
a. fondatori sau administratorii societătii;
b. oricare dintre asociati/actionari oricand;
c. cenzorii societătii;
d. orice persoană interesată

90. Cand poate respinge judecătorul delegat cererea de inmatriculare a unei societăti?
a. Cand actul constitutiv nu cuprinde toate mentiunile legale sau cuprinde clauze prin care se incalcă o dispozitie imperativă a legii;
b. Cand actul constitutiv nu cuprinde clauze referitoare la sucursalele societatii;
c. Cand actul constitutiv nu cuprinde numele cenzorilor la SRL.

91. Dacă judecatorul delegat la constituire constată unele neregularităti:
a. judecătorul delegat va admite cererea si va dispune remedierea ulterioara;
b. judecătorul delegat va respinge cererea pentru neregularităti si aceasta are autoritate de lucru judecat;
c. judecătorul delegat fixează un nou termen si recomandă părtilor remedierea neregularitătilor pană la acest termen.

92. Cum este evidenţiat capitalul social din punct de vedere contabil ?
a. pasivul bilantului contabil, care cuprinde expresia valorică a acestuia
b. activul bilantului contabil, cuprinzand valoarea aporturilor;
c. patrimoniul societătii.

93 . La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
a. la societătile de persoane;
b. la SRL-uri;
c. la societăti cu asociat unic;
d. la societăti pe actiuni.

94. La ce formă de societate capitalul social subscris poate fi diferit de capitalul vărsat?
a. la societătile de persoane;
b. la SRL-uri;
c. la societăti cu asociat unic;
d. la societăti pe actiuni.

95. Care este situaţia aportului in numerar la societăţile comerciale?
a. este obligatoriu la constituirea societătii comerciale, legea stabilind pentru anumite forme limite minime ale acestei valori;
b. este obligatoriu numai la societătile pe actiuni;
c. este obligatoriu numai la SRL.

96. Care este relaţia dintre patrimoniul societăţii si capitalul social ?
a. patrimoniul societătii este intotdeauna egal cu capitalul social;
b. capitalul social este egal cu patrimoniul societătii numai in momentul constituirii acestuia;
c. capitalul social trebuie să fie intotdeauna mai mare decat patrimoniul societătii.

97 . Care dintre urmatoarele sunt considerate fapte de comerţ subiective?
a. toate contractele unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau nu rezultă contrariul din insusi actul respectiv;
b. toate actele savarsite de comerciant, indiferent dacă sunt in nume propriu sau nu;
c. si obligatiile derivand din fapte licite sau din săvărsirea unor fapte ilicite in legătură cu activitatea
comercială a comerciantului.

98. Care este soluţia corectă conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comerţ unilaterale sau mixte ?
a. Este supus legii comerciale raportul juridic chiar dacă pentru una din părti actul juridic respectiv are caracter necomercial;
b. In actele juridice mixte se supun legii comerciale si prevederile referitoare la statutul juridic al
necomeciantului;
c. Codul comercial nu prevede nici o exceptie de la aplicarea acestei reglementări referitoare la
aplicarea legii comerciale fată de necomercianti si nu există cazuri in care legea să dispună altfel.

99. Care dintre urmatoarele forme de organizare ale societatii comerciale are personalitate juridica?
a. Sucursala;
b. Reprezentanta comerciala;
c. Filiala;
d. Punctul de lucru.

?. Hotărarile privind modificarea actelor constitutive se iau cu acordul tuturor asociatilor in cazul:
a. societătii in comandită pe actiuni;
b. societătii cu răspundere limitată;
c. societătii in comandită simplă;
d. societătii in nume colectiv;
e. societătii pe actiuni.

100. In ce moment societatea comercială incetează a mai exista ca entitate juridică ?
a. societatea comercială se află in una din situatiile de fapt prevăzute de lege ca fiind cauze de dizolvare;
b. societatea comercială se află in curs de lichidare judiciară;
c. societatea comercială depune la Registrul comertului un proiect de fuziune;
d. lichidatorii intocmesc bilantul contabil final;
e. judecătorul delegat dispune radierea societătii comerciale din registrul comertului.

101 . In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acţiuni intra in lichidare?
a. declararea nulitătii societătii;
b. adunarea generală hotărăste majorarea capitalului social;
c. decesul unuia dintre membrii fondatori;
d. decesul cenzorilor societătii;
e. decesul administratorului unic.

102. In care dintre urmatoarele situatii societatea comercială pe acţiuni intra in lichidare?
a. declararea nulitătii societătii;
b. adunarea generală hotărăste majorarea capitalului social;
c. decesul unuia dintre membrii fondatori;
d. decesul cenzorilor societătii;
e. decesul administratorului unic.

103. In ce cazuri creditorii societăţii pot face opoziŃie ?
a. schimbarii denumirii societatii;
b. majorării capitalului social;
c. reducerii capitalului social, al fuziunii, divizării si dizolvării anticipate a societătii.
104. Cati asociati poate avea cel mult o societate cu raspundere limitata ?
a. 50 asociati;
b. 5 asociati;
c. 10 asociati.
105. Prin ce act juridic se constituie societatea cu raspundere limitata cu asociat unic?
a. Contract de societate;
b. Contract de societate si statut;
c. Statut (act constitutiv).

106. La ce forma de societate comerciala capitalul social poate fi subscris sau varsat ?
a. Societatea cu raspundere limitata cu asociat unic;
b. Societatea pe actiuni;
c. Societatea in nume colectiv.

107. La ce forma de societate nu este obligatoriu a fi varsat integral capitalul social subscris la data constituirii?
a. Societatea in nume colectiv;
b. Societatea in comandita simpla;
c. Societatea pe actiuni.

108. Capitalul social al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de:
a. 200 Ron;
b. 90.000 Ron;
c. 2500 Ron.

109. Care sunt efectele dizolvarii societatii comerciale?
a. Intrarea societatii in lichidare;
b. Pierderea personalitatii juridice;
c. Numirea unui cenzor/auditor.

110. De catre cine sunt revocati membrii consiliului de administratie si presedintele acestuia?
a. Numai de adunarea generala;
b. De ceilalti administratori;
c. De cenzori/auditori.

111.O parte sociala la o societate cu raspundere limitata nu poate fi mai mica de ce valoare?
a. 100 Ron;
b. 10 Ron;
c. 0,1 Ron.

112. Actiunile unei societati comerciale pe actiuni:
a. Pot fi numai nominative;
b. Pot fi numai la purtator;
c. Pot fi nominative sau la purtator.

113. Care sunt caracteristicile partilor sociale ale unei societati comerciale?
a. Pot fi reprezentate prin titluri negociabile;
b. Pot fi mai mici de 10 Ron;
c. Sunt subdiviziuni ale capitalului social.

114. De catre cine sunt exercitate atributiile depline de decizie ale unei societati comerciale?
a. Consiliul de Administratie;
b. Adunarea Generala a asociatilor/actionarilor;
c. Cenzori/Auditori.

115. In sarcina cui sunt atributiile de control ale societatii?
a. Administratorilor;
b. Asociatilor/actionarilor;
c. Cenzorilor.

116. Prin ce modalitate se creaza o noua persoana juridica ?
a. Infiintarea unei filiale a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Schimbarea formei societatii.

117. Ce sistem/principiu are la baza determinarea obiectului dreptului comercial ?
a. Deplina libertate a partilor de a stabili comercialitatea raportului juridic;
b. Sistemul obiectiv;
c. Sistemul subiectiv.

118. Ce fel de persoane pot fi administratorii societatilor comerciale?
a. Numai persoane fizice;
b. Persoane fizice sau juridice;
c. Numai persoane juridice prin reprezentantul permanent persoana fizica.

119. Care sunt efectele declararii nulitatii societatii comerciale ?
a. Societatea intra in dizolvarea si lichidare;
b. Personalitatea societatii inceteaza;
c. Efectele hotararii de declarare a nulitatii retroactiveaza.

120. Declararea nulitatii societatii comerciale ce efecte are?
a. Nu are efect retroactiv asupra actelor incheiate in numele său;
b. Aduce atingere actelor incheiate in numele sau;
c. Conduce la incetarea cu efect retroactiv.

121. Care sunt caracteristicile incheierilor judecatorului delegat de la Registrul Comertului?
a. Sunt supuse apelului;
b. Nu sunt executorii de drept;
c. Sunt supuse numai recursului.

122. Care este termenul de recurs la incheierile judecatorului delegat de la Registrul Comertului ?
a. Este de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
b. Este de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial;
c. Este de 60 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

123. Din ce moment bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea societatii?
a. Din momentul inmatricularii societatii in Registrul Comertului;
b. Din momentul depunerii aporturilor la societate;
c. Din momentul agrearii asupra acestora de catre asociati/actionari.

124. Aportul asociatilor la capitalul social ce carcateristici indeplineste?
a. o parte a capitalului social;
b. purtator de dobanzi;
c. obligatoriu in numerar la constituirea oricarei forme de societate.

125. Administratorii ce reprezinta societatea legal pot transmite dreptul lor de reprezentare?
a. nu pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
b. pot transmite dreptul de reprezentare in orice situatie;
c. pot transmite dreptul de reprezentare numai daca acesta facultate li s-a acordat expres.

126 . Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
a. Actiunile pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;
b. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna la purtator;
c. Actiunile nominative nu pot fi convertite in actiuni la purtator;
d. Valoarea unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 Ron.
e. Actiunile au numai o valoare egala, acordand tuturor posesorilor drepturi egale.

127. Care dintre urmatoarea caracteristici ale actiunilor este corecta?
a. Actiunile pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;
b. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna la purtator;
c. Actiunile nominative nu pot fi convertite in actiuni la purtator;
d. Valoarea unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 Ron.
e. Actiunile au numai o valoare egala, acordand tuturor posesorilor drepturi egale.

128. Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
a. Schimbarea formei juridice a societatii;
b. Prelungirea duratei societatii;
c. Reducerea capitalului social;
d. Majorarea capitalului social;
e. Fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii.

129 Ce modificare a societatii comerciale poate fi delegata Consiliului de Adminsitratie/Directoratului de catre adunarea generala extraordinara?
a. Emisiunea de obligatiuni;
b. Orice modificare a actului constitutiv;
c. Schimbarea obiectului de activitate a societatii.

130. În ce proportie din numarul total de drepturi de vot este necesara prezenta actionarilor la prima convocare pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare ?
a. Cel putin 1/4 din numarul total de drepturi de vot;
b. Cel putin 3/4 din numarul total de drepturi de vot;
c. Cel mult 1/5 din numarul total de drepturi de vot.

131. De catre cine este administrata societatea pe actiuni conform sistemului dualist ?
a. Directorat si Consiliu de supraveghere;
b. Consiliu de Adminsitratie si Directori;
c. Consiliu de Adminsitratie si auditori.

132 . Cum poate fi modificat actul constitutiv al unei societati comerciale ?
a. Actul constitutiv al unei societati comerciale nu poate fi modificat;
b. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea adunarii generale;
c. Actul constitutiv al unei societati comerciale poate fi modificat prin hotararea instantei judecatoresti in cazuri speciale prevazute de lege (excludere, retragere).

133. Conform sistemului dualist Directoratul isi exercita atributiile sub controlul:
a. Adunarii Generale;
b. Consiliului de Supraveghere;
c. Consiliului de Administratie.

134. Cum se realizeaza lichidarea activului social?
a. transformarea bunurilor societatii in bani si distribuirea sumelor catre asociati;
b. transformarea bunurilor societătii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fată de terti;
c. achitarea datoriilor societatii.

135 . Ce pot solicita lichidatorii dacă fondurile obtinute din lichidarea activului societătii nu
sunt suficiente pentru ca să acopere pasivul social?
a. să ceară sumele necesare asociatilor care răspund nelimitat si a celor ce nu au efectuat vărsămintele;
b. sa ceara administratorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru plata daotriilor;
c. sa ceara cenzorilor societatii sa procure fondurile necesare pentru achitarea datoriilor.

136. Ce poate decide lichidatorul in situatia in care in procedura de lichidare voluntara nu
exista nici un fel de sume in vederea achitarii datoriilor societatii din nicio sursa (bunuri, asociati cu
raspundere nelimitat?
a. inchiderea procedurii de lichidare;
b. renuntarea la pozitia de lichidator.
c. declansarea procedurii insoventei;

137. Cine numeste lichidatorii unei societati comerciale ?
a. de catre consiliul de administratie al societatii;
b. prin hotărarea adunării generale care hotărăste lichidarea;
c. de catre directorul Oficiului Registrului Comertului unde societatea isi are sediul.

? . Obiectul dreptului comercial este determinat de următoarele categorii de norme :
a.cele ce reglementează activitătile comerciale a căror sferă nu este insă rezervată exclusiv comerciantilor ;
a. cele ce definesc raporturile sociale patrimoniale ;
b. cele ce definesc raporturi personale nepatrimoniale.

138. Care este consecinta mentinerii personalitătii juridice a societatii in perioada lichidarii ?
a. adunarea generală nu mai decide decat asupra problemelor direct legate de lichidare iar administratorii societătii sunt inlocuiti de lichidatori;
b. societatea nu mai are atribute de identificare;
c. asociatii nu mai pot dispune de patrimoniul societatii, acesta fiind in mod automat transferat creditorilor.

139. In ce cazuri dizolvarea are loc fără lichidare ?
a. in cazul societatii pe actiuni ale carei actiuni sunt listate pe o piata reglementata;
b. in cazul fuziunii ori divizării totale a societătii;
c. in cazul societatii in nume colectiv.

140. Dupa momentul declararii dizolvării societatii ce obligatii au administratorii societatii?
a. sa nu intreprinda acte de comert in afara de cele necesare pentru lichidare, in caz contrar, ei sunt personal si solidar răspunzători pentru operatiunile pe care le-au intreprins;
b. sa-si depuna demisia la registrul comertului;
c. sa solicite publicarea in Monitorul Oficial a situatiilor financiare ale societatii.
141. Ce posibilitate are asociatul care a provocat el insusi neintelegerile pentru care se solicită dizolvarea?
a. poate cere doar o parte mai mica din contravaloarea contributiei sale la patrimoniul societatii;
b. poate sa solicite plata imediata a contravalorii partilor sociale platite;
c. nu va putea formula actiunea in dizolvare, deoarece invocă propria sa turpitudine.
142. Cine poate introduce cererea de dizolvare in societătile de persoane si in societatea cu răspundere limitată ?
a. numai de catre asociatii majoritari;
b. de oricare dintre asociati;
c. numai de catre asociatii minoritari.

143. In ce conditii pot asociatii sa revina asupra hotărarii de dizolvare a societătii luate?
a. pana la publicarea efectiva a deciziei in Monitorul Oficial ;
b. pana la expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea la registrul comertului.
c. cat timp nu s-a făcut nici o repartitie de activ.

144. In care din urmatoarele cazuri se dizolva de drept o societate comerciala?
a. schimbarea formei juridice a societatii;
b. expirarea duratei societătii stabilită in actele constitutive;
c. schimbarea asociatului majoritar al societatii.

145. In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni, in comandită pe actiuni si cu răspundere limitată?
a. cenzorii sau auditorii financiari constata existenta de pierderi;
b. capitalul social al societatii nu a fost varsat in termenul prevazut in actele constitutive.
c. administratorii constată că, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferentă intre totalul activelor si datoriile societătii, reprezintă mai putin de jumătate din valoarea capitalului social;

146. In ce conditii se dizolva societatea pe actiuni ?
a. numarul cenzorilor numiti scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza comisia de cenzori;
b. numărul de actionari scade sub minimul legal si dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza actionariatul;
c. numarul administratorilor scade sub minumul legal dacă in termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal nu se completeaza administratorii.

147. In ce conditii se dizova societatea in nume colectiv sau cu răspundere limitată ?
a. prin falimentul, incapacitatea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorită acestor cauze,
numărul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista cauze de continuare cu mostenitorii;
b. cand asociatii nu hotarasc distribuirea de dividende pentru trei ani consecutiv;
c. cand asociatii hotarasc schimbarea sediului societatii in alta localitate.

148. In ce caz se dizolva societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat ?
a. asociatul unic este si administratorul societatii;
b. asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic;
c. asociatul unic este angajat al societatii.

149. Cand trebuie asociatii sa decida asupra eventualei prelungiri a duratei societătii?
a. cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
b. cu cel putin 6 luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită;
c. cu cel putin 24 de luni inainte de expirarea duratei pentru care aceasta fusese constituită.

150. Care este rezultatul juridic al unei operatiuni de fuziune?
a. o dublare a patrimoniului societatii;
b. o concentrare a societătilor comerciale
c. schimbarea formei juridice a societatii.

151. Cum se realizează fuziunea prin absorbtie?
a. mai multe parti ale mai multor societatii se unesc pentru cresterea profiturilor;
b. trei societati sunt inglobate intr-o noua persoana juridica.
c. o societate existenta sau nou creata inglobează una sau mai multe societăti, care isi incetează astfel existenta.

152. Cum se realizează fuziunea prin contopire?
a. trei societati sunt inglobate intr-o singura persoana juridica existenta.
b. două sau mai multe societăti se dizolva fara lichidare si trasnfera intergal patrioniul lor catre o alta persoană;
c. o societate din grupul de societati devine actionar majoritar al unie alte societati.

153. Care este rezultatul divizarii ?
a. patrimoniul unei societăti comerciale se imparte intre două sau mai multe societăti.
b. denumirea societatii este impartita in mai multe cuvinte separate;
c. sediul social este impartit intre mai multe societati.

154. Cum se realizează divizarea totală ?
a. dintr-o societate existenta un asociat ramane cu atributele de identificare iar altul cu capitalul social
b. dintr-o societate existenta asociatii isi impart in mod egal capitalul social.
c. societatea isi incetează existenta, patrimoniul său impărtindu-se intre două sau mai multe societăti nou constituite;

155. Cum se realizează desprinderea sau divizarea partială ?
a. o parte din capitalul social este transferat catre o alta societate comerciala existenta;
b. o parte din patrimoniu societătii, care isi continuă existenta, se desprinde si se transmite către una sau mai multe societăti care iau astfel fiintă;
c. sediul social este impartit si cu alte persoane juridice.

156. Pana cand suspenda de regula opozitia la divizare sau fuziune executarea fuziunii sau a divizării ?
a. data la care hotărarea judecătorească a devenit irevocabilă;
b. data publicarii hotararii judecatoresti in Monitorul Oficial;
c. data la care care societatea debitoar e face dovada plătii datoriilor.

157. Care este efectul principal al fuziunii prin absorbtie?
a. societatea absorbită isi continua existenta;
b. societatea absobita vinde bunurile din patrimoniul sau catre alte persoane juridice
c. societatea nou infiintată preia drepturile si obligatiile societătii care isi incetează existenta, operând o transmisiune universală;

158.Cum raspund fata de creditori in cazul divizării totale, societătile care dobandescbunuri prin efectul divizării?
a. pentru creditele obtinute de la institutiile de credit in limita a doua treimi din capitalul social;
b. pentru obligatiile societătii care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea
activelor transferate;
c. pentru creditorii chirografari pana la concurenta capitalul social.

159. Cum raspund societătile care au dobandit bunuri prin divizare in cazul in care urmare a divizarii nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie?
a. solidar;
b. divizibil;
c. pro rata.

160. Care este cazul de excludere a asociatilor din societătile in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată, precum si a asociatilor comanditati in societatea in comandită pe actiuni?
a. asociatul cu răspundere nelimitată care nu se prezinta la adunarile generale;
b. asociatul care nu contribuie la realizarea obiectului de activitate al societatii
c. asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.

161. Ce i se poate cere asociatului cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in administratie ?
a. excluderea din societate;
b. sa faca cerere de retragere voluntara din societate;
c. sa depuna o garantie suplimentara.

162. Care este sanctiunea pentru asociatii care iau parte ca asociati cu răspundere nelimitată, in alte societăti concurente sau avand acelasi obiect de activitate, sau fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau in unul asemănător, fără consimtămantul celorlalti asociati?
a. mentionati in registrul comertului ca atare;
b. exclusi din societate;
c. reclamati la Camera de Comert si declarati incapabili de a detine calitatea de asociat.

163. Care este efectul admiterii opozitiei tertilor creditori ai unui asociat intr-o societate in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată cu privire la hotărarea adunării generale de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial ?
a. asociatul respectiv poate fi exclus din Societate;
b. asociatul respectiv trebuie sa dea garantii suplimentare creditorilor;
c. asociatul respectiv poate fi cercetat pentru frauda.

164. In ce cazuri pot fi exclusi din societate actionarii din societatea pe actiuni sau asociatii comanditari din societatea in comandită pe actiuni ?
a. daca realizeaza acte de concurenta neloiala impotriva societatii;
b. daca este declansata urmarirea penala impotiva acestora
c. nu pot fi exclusi, indiferent de motivele pe care le-ar invoca ceilalti actionari;

165. La ce are dreptul asociatul exclus din societate ?
a. o sumă de bani care să reprezinte valoarea cotei sale parti din patrimoniul societatii
b. o parte proportională din capitalul social;
c. o despagubire in natura prin preluarea unor bunuri ale societatii.

166. In cazul societatii pe actiuni, care este obiectul hotararii luate de adunarea generala care da dreptul actionarului de a se retrage din societate ?
a. schimbarea obiectului principal de activitate;
b. schimbarea sediului societatii in alt judet in Romania;
c. transferul actiunilor detinute de catre actionarul majoritar.

167. In ce cazuri asociatii societatii in nume colectiv, in comandită simplă sau cu răspundere limitată se pot retrage ?
a. in cazurile prevăzute de legea contabilitatii
b. in baza hotararii luate de catre asociatii reprezentand majoritatea capitalului social
c. cu acordul tuturor celorlalti asociati.

168. In ce conditii are dreptul sa primeasca actionarul retras din societatea pe actiuni sau din societatea in comandită pe actiuni ?
a. conform unei expertize contabile proprotional cu activitatea sa in cadrul societatii
b. proportional cu activul social net ce ar rezulta după ultimul bilant contabil aprobat;
c. conform celor stabilite printr-o hotarare judecatoresca.

169. Cum se transmite dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate ?
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora.
b. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută in registrul actionarilor;

170. Cum se transferă dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător?
a. hotarare a actionarilor societatii luata cu unanimitatea acestora
b. prin simpla transmisiune a acestora, fără a mai fi necesară nici o altă formalitate
c. declaratia comună a cedentului si cesionarului făcută in registrul actionarilor

171. Cum se realizeaza infiintarea unei garantii reale mobiliare asupra actiunilor, indiferent de forma acestora?
a. o declaratie emanand de la titularul actiunilor sau contract specific in care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor gajate;
b. hotarare judecatoreasca de constatare a existentei garantiei;
c. inregistrarea mentiuniii in registrul comertului.

172. In ce termen va fi obligata societatea comercială care dobandeste actiuni cu incălcarea conditiilor legale va fi obligată să le instrăineze ?
a. cel mult sase de la data subscrierii lor;
b. cel mult doi ani de la data subscrierii lor
c. cel mult un an de la data subscrierii lor;

173. In ce conditii asociatii societătilor de persoane si societatile cu raspundere limitata au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale ?
a. părtile de interes sau cele sociale se cesionează unor terte persoane, ne asociati;
b. se schimba asociatul majoritar;
c. partile sociale se cesioneaza intre asociatii existenti.

174. Care este cvorumul cerut de lege pentru aprobarea in cazul societătii cu răspundere limitată a transmiterii părtilor sociale către persoane din afara societătii ?
a. asociati reprezentand cel putin 90% din capitalul social;
b. asociati reprezentand cel putin trei pătrimi din capitalul social
c. asociati reprezentand cel putin jumatate plus unul din capitalul social.

175. In ce consta efectul principal al cesiunii ?
a. schimbarea numarului sau a numelui asociatilor;
b. transferul obligatiilor societatii
c. transferul drepturilor conferite de calitatea de asociat către cesionar;

176. Pentru ce ramane raspunzator fata de terti cedentul in afara de vărsarea integrală a capitalului social ?
a. operatiunile anterioare cesiunii sau in curs de derulare la momentul cesiunii;
b. toate operatiunile scietatii pe intreaga durata a acesteia;
c. creditorii societatii pe care ii cunoaste personal.

177. Cui apartin dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor?
a. cedentului, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel
b. cesionarului, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel;
c. societatii, in afară de cazul in care părtile au convenit altfel.

178. Care este consecinta schimbarii formei societătii ?
a. duce la dizolvarea de drept a societatii anterioare;
b. presupune crearea unei pesoane juridice actualizate
c. nu conduce la incetarea existentei societătii ori crearea unei persoane juridice noi.

179. Dupa trecerea carui termen poate fi realizata reducerea capitalului social ?
a. două luni de la publicarea Monitorului Oficial a hotărarii adunării generale a asociatilor.
b. o luna de la publicarea Monitorului Oficial a hotărarii adunării generale a asociatilor;
c. doua luni de la data hotărarii adunării generale a asociatilor.

180. In ce conditii va putea o societate pe actiuni care a emis obligatiuni, sa reduca capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor?
a. cu acordul tuturor actionarilor;
b. proportional cu valoarea obligatiunilor rambursate;
c. cu acordul instantei judecatoresti competente.

181. Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
a. Micsorarea numarului de asociati;
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri
c. Micsorarea numărului de actiuni sau părti sociale.

182. Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de reducere a capitalului social?
a. Reducerea valorii nominale a actiunilor sau părtilor sociale
b. Reducerea patrimoniului social prin vanzari de bunuri;.
c. Reducerea obligatiilor societatii.

183. Ce presupune dreptul de preferintă in cazul majorării de capital pentru societatile pe actiuni ?
a. actiunile nou emise vor fi distribuite numai actionarilor existenti;
b. actiunilor nou emuise vor fi purtatoare de dividente in mod piroritar.
c. actiunile nou emise vor fi oferite spre subscriere intr-un anumit termen celorlalti actionari,
proportional cu numărul de actiuni pe care le posedă si numai apoi catre terti;

184. Care este termenul acordat pentru exercitarea dreptului de preferinta in cazul hotărarii adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social dupa publicarea in Monitorul Oficial, partea a IV-a?
a. cel putin 45 de zile cu incepere de la ziua publicării;
b. cel putin o lună cu incepere de la ziua publicării
c. cel putin 15 zile cu incepere de la ziua publicării.
?. Dreptul de preferintă incetează, dacă:
a. noile actiuni reprezintă aporturi in natură;
b. actul constitutiv prevede ridicarea dreptului de preferinta;
c. societatea inregistreaza pierderi.

185. In ce termen trebuie adusa la indeplinire hotărarea adunării generale privind majorarea capitalului social ?
a. sase luni de la data luarii acesteia
b. 30 de zile de la data luarii acesteia
c. de un an de la data luarii acesteia;
186. In ce procent trebuie platite actiunile emise in schimbul aporturilor noi la data subscrierii?
a. 50% din valoarea lor nominală;
b. 30% din valoarea lor nominală
c. 100% din valoarea lor nominală.

187. In ce termen trebuie platite intergal actiunile emise in schimbul aporturilor noi la majorarile de capital ?
a. 5 ani de la data efectuarii primei subscrieri;
b. 1 an de la data luarii hotararii.
c. 3 ani de la data publicării in Monitorul Oficial, a hotărarii adunării generale;

188. Care sunt modalitătile de majorare a capitalului social?
a. Incorporarea rezervelor societatii din anii fiscali precedenti;
b. Cresterea valorii patrimoniului societatii prin achizitii de bunuri;
c. Plata datoriilor scadente.

189. Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de majorare a capitalului social la societatea pe actiuni?
a. Compensarea crentelor societatii intre debitorii si creditorii acesteia;
b. Compensarea creantelor detinute de actionari impotriva societatii;
c. Iertarea de datorie.

190. Care este cuantumul rezervelor legale obligatorii in cazul societătii pe actiuni si a societătii cu răspundere limitată ?
a. 5 % pe an pană la nivelul a minimum o jumatate din capitalul social
b. 3 % pe an pană la nivelul a minimum o cincime din capitalul social
c. 5 % pe an pană la nivelul a minimum o cincime din capitalul social;

191. Cand este obligatorie forma auten

monipoting · Nou venit Data inscrierii: 13/Ian/2008 Mesaje: 5

Tot pt. elym
Aaaa
Am uitat rezolvarile
as dori sa mai complectati sau sa corectati
SJA BV an III
Dreptul societăţilor
1-a;2-a;3-d;4-+;5-a;6-a;7-c;8-a;9-a;10-a;11-a;12-între 1-50;13-c;14-societ acţiuni;15-a;16-c;17-b;18-;19-b;20-c;21-d;22-c;23-c;24-c;25-b;26-a;27-?;28-c;29- ;30-e;31- ;32-a;33- ;34-c;35- ;36-c;37-d;38-b;39- ;40- ; 41-a;42- ;43- ;44-a;45- ;46- ;47-b;48-d;49- ;50-a;51-c;52-b;53- ;54-c; 55- ;56-a;57-b;58-d;59- ;60-a;61- ;62- ;63- ;64- ;65-a;66-- ;67 ;68- ; 69-d;70-c;71- ;72-b;73- ;74-d;75- ;76-a;77-c;78-b;79-b;80- ;81- ;82- ; 83- ;84- ;85-a;86- ;87-c;88-a;89- ;90-a;91-c;92-a;93-d;94- ;95-a;96-b; 97-a;98-a;99-c;100-e;101-a;102- ;103-c;104-a;105-c;106-b;107-c;108-b 109-a;110-a;111-b;112-c;113-c;114-b;115-c;116-a;117-b;118-b;119-a; 120-a;121-c;122-a;123-a;124-b;125-c;126-e;127- ;128-d;129-c;130-a; 131-a;132- ;133-b;134-b;135-a;136-c;137-b;138-a;139-b;140-a;141-c; 142-b;143-c;144-b;145-c;146-b;147-a;148-b;149-a;150-b;151-c;152-b;
153-a;154-c;155-c;156-a;157-c;158-b;159-a;160-c;161-a;162-b;163-a; 164-c;165-a;166-a;167-c;168-b;169-c;170-b;171-a;172-c;173-c;174-b; 175-c;176-a;177-b;178-c;179-a;180-b;181-c;182-a;183-c;184-b;185-c; 186-b;187-c;188-a;189-a;190-c;191--b;192-a;193-b;194-a;195-b;196-c;
197-a;198-c;199-b;200-a;201-c;202-b;203--b;204-a;205-c;206--a;207--c;
208-b;209-b;210-c;211-b;212-a;213-c;214-b;215-a;216-c;217-b;218-a; 219-c;220-b;221-a;222-b;223-b;224-a;225-c;226-b;227-c;228-a;229-a;
230-a;231- ;232- ;233- ;234- ;235-b;236-a;237-c;238-b;239-a;240-c; 241-a;242-a;243-a;244-c;245-b;246-a;247-c;248-b;249-a;250-c;251-a;
252-n;253-c;254-a;255-b;256-c;257-a;258-a;259-c;260-a;261-c;262-b;
263- ;264- ;265- ;266- ;267- ;268- ;269- ;270- ;271- ;272- ;273- ;274-b;
275-- ;276-c;277-b;Restul , mai vezi si tu ....

sory_na2006 · Nou venit Data inscrierii: 05/Ian/2009 Mesaje: 1

Dreptul+Societatilor+III+I+ex+rez.doc

Sper sa te ajute......;)

Succes

DEE ADRIANA · Trimis: 10/01/2009 21:31 Titlul subiectului:

Întrebarea nr. 1 5 din 5 puncte
Correct
Cine are dreptul la actiune pentru antrenarea raspunderii administratorului daca administratorul societatii prin fapte proprii prejudiciaza direct actionarii?
Question 1 answers
Răspunsul selectat: Correct Actionarii fie ei minoritari sau majoritari

Question 2 text Întrebarea nr. 2 0 din 5 puncte
Incorrect
Care este teoria ce sta la baza determinarii nationalitatii societatii comerciale in dreptul roman?
Question 2 answers
Răspunsul selectat: Incorrect teoria sediului social principal

Question 3 text Întrebarea nr. 3 5 din 5 puncte
Correct
Care sunt rglementarile legale in materia societatilor comerciale care guverneaza raporturile dintre administratori si societate ?
Question 3 answers
Răspunsul selectat: Correct Mandatului comercial si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

Question 4 text Întrebarea nr. 4 5 din 5 puncte
Correct
Din ce moment bunurile constituite ca aport in societate pot deveni proprietatea societatii?
Question 4 answers
Răspunsul selectat: Correct Din momentul inmatricularii societatii in Registrul Comertului

Question 5 text Întrebarea nr. 5 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre cei enumerati nu sunt comercianti, conform Codului comercial?
Question 5 answers
Răspunsul selectat: Correct activitatea bibliotecilor de a imprumuta carti gratuit

Question 6 text Întrebarea nr. 6 5 din 5 puncte
Correct
Cui apartin dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor?
Question 6 answers
Răspunsul selectat: Correct Cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel;

Question 7 text Întrebarea nr. 7 0 din 5 puncte
Incorrect
Care sunt asemanarile dintre societatea civila si cea comerciala ?
Question 7 answers
Răspunsul selectat: Incorrect Ambele tipuri de societati au personalitate juridica

Question 8 text Întrebarea nr. 8 5 din 5 puncte
Correct
In ce caz se dizolva societatea comerciala cu raspundere limitata cu unic asociat ?
Question 8 answers
Răspunsul selectat: Correct În cazul in care asociatul unic mai este asociat unic si in alta societate cu raspundere limitata cu asociat unic

Question 9 text Întrebarea nr. 9 5 din 5 puncte
Correct
Cum este raspunderea administratorilor pentru fapta proprie si deciziile proprii in cazul societatii in nume colectiv, in comandita simpla si societatii cu raspundere limitata ?
Question 9 answers
Răspunsul selectat: Correct solidara

Question 10 text Întrebarea nr. 10 5 din 5 puncte
Correct
Cum se produc efectele unei clauze arbitrale introduse in actele constitutive ale societatii ?
Question 10 answers
Răspunsul selectat: Correct fata de asociatii initiali si dobanditorii ulteriori de parti sociale sau actiuni

Question 11 text Întrebarea nr. 11 5 din 5 puncte
Correct
Care sunt categoriile de norme care detremina obiectul dreptului comercial ?
Question 11 answers
Răspunsul selectat: Correct cele ce reglementeaza activitatile comerciale a caror sfera nu este insa rezervata exclusiv comerciantilor

Question 12 text Întrebarea nr. 12 5 din 5 puncte
Correct
Care sunt caracteristicile societatii comerciale in nume colectiv?
Question 12 answers
Răspunsul selectat: Correct Se aseamana cu societatea civila dar are personalitate juridica

Question 13 text Întrebarea nr. 13 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre urmatoarele sunt obligatii profesionale ale comerciantilor si deci si ale societatilor comerciale?
Question 13 answers
Răspunsul selectat: Correct tinerea unei evidente contabile cu privire la activitatea comerciala desfasurata

Question 14 text Întrebarea nr. 14 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre urmatoarele actiuni este de competenta adunarii generale extraordinare?
Question 14 answers
Răspunsul selectat: Correct fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii

Question 15 text Întrebarea nr. 15 5 din 5 puncte
Correct
Prin ce modalitate se creaza o noua persoana juridica ?
Question 15 answers
Răspunsul selectat: Correct Prin infiintarea unei filiale a societatii

Question 16 text Întrebarea nr. 16 5 din 5 puncte
Correct
Care sunt cele doua modalitati pe care le poate cunoaste fuziunea?
Question 16 answers
Răspunsul selectat: Correct Absorbtia si contopirea

Question 17 text Întrebarea nr. 17 0 din 5 puncte
Incorrect
Ce are ca obiect aportul în creante ?
Question 17 answers
Răspunsul selectat: Incorrect creante ale societatii fata de terti

Question 18 text Întrebarea nr. 18 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societatii comerciale ?
Question 18 answers
Răspunsul selectat: Correct Societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

Question 19 text Întrebarea nr. 19 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre urmatoarele reprezinta cauza general valabila ce determina dizolvarea unei societati comerciale?
Question 19 answers
Răspunsul selectat: Correct trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

Question 20 text Întrebarea nr. 20 5 din 5 puncte
Correct
Care dintre urmatoarele reprezinta cauza general valabila ce determina dizolvarea unei societati comerciale?
Question 20 answers
Răspunsul selectat: Correct Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia

Muzik · Junior Data inscrierii: 09/Ian/2008 Mesaje: 41

Dr.+ADMINISTRATIV+AL+BUNURILOR.pdf

nico · Nou venit Data inscrierii: 04/Ian/2008 Mesaje: 8

girlshare[1].ro_Dr.+ADMINISTRATIV+AL+BUNURILOR.pdf
acesta este grila care sa dat anul trecut la drept brasov astept pareri

nico · Nou venit Data inscrierii: 04/Ian/2008 Mesaje: 8

ma scuzati dar am incurcat folderul acestea sunt grileledreptul+bunurilor+grila.pdf

ollyverg · Nou venit Data inscrierii: 08/Ian/2008 Mesaje: 16

Relatii+individuale.doc

campanuclaudiu · Nou venit Data inscrierii: 13/Mai/2008 Mesaje: 2

CONTENCIOS AD-MIN-11.01.2009-NOTA=9,50

Întrebarea nr. 1 5 din 5 puncte
Cui se adreseaza plangerea prealabila formulata de persoana vatamata cu privire la un act administrativ unilateral sau normativ?
Răspunsul selectat: Plangerea prealabila se adreseaza Autoritatii publice emitente a actului administrative unilateral, considerat nelegal si vatamator sau autoritatii ierarhic superioare organului emitent

Întrebarea nr. 2 5 din 5 puncte
Care este instanta competenta sa efectueze controlul de legalitate al actelor administrative jurisdictionale centrale si locale?
Răspunsul selectat: Tribunalul verifica legalitatea actelor administrative jurisdictionale. emise de autoritatile publice locale, Curtea de Apel verifica legalitatea actelor administrative jurisdictionale emise de autoritatile publice centrale, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie verifica legalitatea acestor acte in calea de recurs.

Întrebarea nr. 3 5 din 5 puncte
Cine poate formula o actiune in Contencios administrativ, in conditiile art. 1 din Legea nr. 554)/2004)? Indicati raspunsul corect:
Răspunsul selectat: Orice persoana, Avocatul Poporului, Ministerul Public, autoritatea publica emitenta a unui act administrativ, persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si orice persoana de drept public vatamata intr-un drept, intr-o libertate sau un interes legitim

Întrebarea nr. 4 5 din 5 puncte
Ce este paguba iminenta in sensul legii contenciosului.?
Răspunsul selectat: Este prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public.

Întrebarea nr. 5 5 din 5 puncte
Care sunt formele de control exercitat asupra activitatii administratiei publice?
Răspunsul selectat: control intern, control ierarhic, control exercitat prin delegare, control exercitat prin jurisdictie administrativa, control exercitate de autoritatile legislative, control exercitat de autoritatea judecatoreasca

Întrebarea nr. 6 5 din 5 puncte
Ce caracter au hotararile pronuntate in recurs de instanta de contencios administrativ?
Răspunsul selectat: Sunt hotarari definitive si irevocabile

Întrebarea nr. 7 5 din 5 puncte
Care sunt trasaturile specifice ale contenciosului administrativ potrivit legii cadru si Constitutiei ?
Răspunsul selectat: are un obiect specific al litigiului de drept administrativ, calitatea partilor in litigiu, este un contencios de plina jurisdictie si procedura prealabila are caracter obligatoriu

Întrebarea nr. 8 5 din 5 puncte
Cine are competenta sa solutioneze un conflict bazat pe Legea 554/200d) Care dintre variante este cea corecta ?
Răspunsul selectat: c) Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel si Tribunalul administrativ-fiscal

Întrebarea nr. 9 5 din 5 puncte
Decizia emisa de ANAF Bucuresti, este un act jurisdictional?
Răspunsul selectat: Da, decizia este un act jurisdictional.

Întrebarea nr. 10 0 din 5 puncte
Care este termenul de recurs impotriva incheierii hotararii pronuntata de instanta competenta asupra exceptiei de nelegalitate?
Răspunsul selectat: 48 de ore de la comunicarea hotararii

Întrebarea nr. 11 5 din 5 puncte
Ce act da instanta daca admite cererea de suspendare a executarii actului administrativ atacat?
Răspunsul selectat: Sentinta civila sau incheiere, in functie de temeiul de drept al cererii, care au cai de atac diferite

Întrebarea nr. 12 5 din 5 puncte
Care sunt organele de tutela administrativa prevazute de art. 3 din Legea Contenciosului administrativ ?
Răspunsul selectat: Prefectul si Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Întrebarea nr. 13 5 din 5 puncte
Se poate introduce in cauza functionarul public vinovat de emiterea unui act administrativ nelegal sau care refuza sa rezolve o cerere adresata autoritatii publice?
Răspunsul selectat: Cererile in Contencios Administrativ pot fi formulate si personal impotriva functionarului public - persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a incheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere.

Întrebarea nr. 14 5 din 5 puncte
Care sunt conditiile de admisibilitate a actiunii in contencios administrativ ?
Răspunsul selectat: actiunea sa priveasca un act administrativ, emis in forma tipica sau atipica, actul sa fie emis de o autoritate publica, sa fi vatamat un drept, o libertate sau un interes legitim, si sa fie atacat in termenul legal, sa fi fost realizata procedura prealabila anterior formularii actunii

Întrebarea nr. 15 5 din 5 puncte
Ce intelegeti prin serviciu public in sensul legii contenciosului administrativ ?
Răspunsul selectat: Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public

Întrebarea nr. 16 5 din 5 puncte
Care sunt functiile si rolul controlului administrativ?
Răspunsul selectat: Controlul trebuie sa aiba un rol activ, de perfectionare a activitatii controlate, a legislatiei, de a descoperi cauzele generatoare si conditiile favorizatoare ale abaterilor de la normele legale.

Întrebarea nr. 17 5 din 5 puncte
Care sunt elemente componente ale controlului exercitat asupra activitatii autoritatilor publice?
Răspunsul selectat: baza de referinta, obiectul de control si operatiunile de control

Întrebarea nr. 18 5 din 5 puncte
In ce consta principiul celeritatii solutionarii cauzelor in contencios administrativ?
Răspunsul selectat: Solutionarea cauzei de urgenta, cu citarea partilor, cu administrarea tuturor probelor legale si necesare, pronuntarea si redactarea hotararii in termenele prevazute de lege.

Întrebarea nr. 19 5 din 5 puncte
Care sunt elemente componente ale controlului exercitat asupra activitatii autoritatilor publice ?
Răspunsul selectat: baza de referinta, obiectul de control si operatiunile de control

Întrebarea nr. 20 5 din 5 puncte
Pentru ca operatiunile de control administrativ sa se desfasoare in bune conditii, privind controlul de legalitate a activitatii autoritatii publice, este necesar ca:
Răspunsul selectat: sa fie un control complex adica sa fie specializat, oportun si sa cuprinda elemente variate ca: eficienta, rentabilitate, functionalitate, operativitate, finalitate

campanuclaudiu · Nou venit Data inscrierii: 13/Mai/2008 Mesaje: 2

Data şi ora: 11.01.2009 16:47
Denumirea: 3_Contencios_Administrativ_1
Starea: Completat
Rezultatul: 85 din 100 puncte
Test terminat în: 0 ore, 9 minute şi 41 secunde din 0 ore şi 20 minute alocate.

Întrebarea nr. 1 5 din 5 puncte
Pe ce cale se poate realiza controlul judecatoresc de legalitate al actelor administrative, emise de autoritatile publice ?
Răspunsul selectat: pe calea contenciosului administrativ, fiind un control garantat prin Constitutie

Întrebarea nr. 2 5 din 5 puncte
Cand poate fi invocata exceptia de nelegalitate asupra unui act administrativ unilateral potrivit legii contenciosului administrativ modificata in 2007?
Răspunsul selectat: oricand

Întrebarea nr. 3 5 din 5 puncte
Cine emite actul administrativ jurisdictional si ce reprezinta acesta?
Răspunsul selectat: Actul administrativ jurisdictional este acel act juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.

Întrebarea nr. 4 5 din 5 puncte
Care sunt elemente componente ale controlului exercitat asupra activitatii autoritatilor publice?
Răspunsul selectat: baza de referinta, obiectul de control si operatiunile de control

Întrebarea nr. 5 5 din 5 puncte
Cand un act administrativ fiscal cuprinde o valoare de peste 5 miliarde lei, care este instanta competenta sa solutioneze cauza pe fond, dar in recurs?
Răspunsul selectat: Pe fond solutioneaza cauza Curtea de Apel sesizata, iar in recurs Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia Contencios administrativ si fiscal

Întrebarea nr. 6 0 din 5 puncte
Care este instanta competenta sa efectueze controlul de legalitate al actelor administrative jurisdictionale centrale si locale?
Răspunsul selectat: Tribunalul si Curtea de Apel judeca recursul actelor administrative emise de autoritatile locale si centrale.

Întrebarea nr. 7 5 din 5 puncte
Care este definitia legala a contenciosului administrativ?
Răspunsul selectat: Contenciosul administrativ este totalitatea mijloacelor juridice puse la dispozitia cetatenilor pentru a putea lupta in vederea restabilirii ordinii de drept, tulburata prin actele juridice si faptele materiale ale organelor administratiei publice, intervenite in aplicarea legilor si in functionarea serviciilor publice.

Întrebarea nr. 8 5 din 5 puncte
Care sunt principiile speciale ce se aplica la judecarea unei cauze de catre instanta de Contencios administrativ si fiscal?
Răspunsul selectat: Principiul disponibilitatii partilor , contradictorialitatii, principiului prioritatii interesului public, al specialitatii instantei si al celeritatii solutionarii cauzei

Întrebarea nr. 9 5 din 5 puncte
Ce reprezinta excesul de putere potrivit legii contenviosului administrativ ?
Răspunsul selectat: Excesul de putere este exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege

Întrebarea nr. 10 0 din 5 puncte
Se pot face si alte probe in cadrul procedurii jurisdictionale in afara de proba cu inscrisuri?
Răspunsul selectat: Se pot face si alte probe cu martori.

Întrebarea nr. 11 5 din 5 puncte
Ce intelegeti prin paguba iminenta?
Răspunsul selectat: Paguba iminenta este prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public

Întrebarea nr. 12 5 din 5 puncte
Care sunt partile intr-un litigiu de Contencios administrativ? Indicati raspunsul corect:
Răspunsul selectat: Partea vatamata, autoritatea publica emitenta a actului contestat si functionarul public vinovat de emiterea unui act nelegal si alte persoane

Întrebarea nr. 13 5 din 5 puncte
Ce reprezinta excesul de putere?
Răspunsul selectat: Excesul de putere este exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege

Întrebarea nr. 14 5 din 5 puncte
Ce reprezinta baza de referinta a controlului?
Răspunsul selectat: mijloace utilizate, procedee folosite, elementele privind calitatea activitatii organului administrativ (eficienta, operativitate, rentabilitate, oportunitate)

Întrebarea nr. 15 0 din 5 puncte
Cand se poate invoca exceptia de nelegalitate a unui act administrativ emis de o autoritate publica ?
Răspunsul selectat: in orice stadiu al judecatii, dar numai in contencios administrativ

Întrebarea nr. 16 5 din 5 puncte
Pana cand poate dispune instanta suspendarea actului administrativ vatamator conform Legii 554/2004?
Răspunsul selectat: Pana la pronuntarea instantei de fond sau pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, in functie de temeiul de drept si modul in care a fost solicitata

Întrebarea nr. 17 5 din 5 puncte
Cum procedeaza instanta atunci cand este sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate ?
Răspunsul selectat: Daca exceptia este admisibila sesizeaza prin incheiere motivata Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond, pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate

Întrebarea nr. 18 5 din 5 puncte
Ce reprezinta in sensul legii refuzul autoritatii? Care este raspunsul corect ?
Răspunsul selectat: Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere este exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea de catre autoritate

Întrebarea nr. 19 5 din 5 puncte
Alegeti varianta corecta cu privire la trasaturile definitorii ale actului administrativ jurisdictional.
Răspunsul selectat: Actul administrativ - jurisdictional este un act juridic, este emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale, are scopul de a solutiona un conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului de aparare.

Întrebarea nr. 20 5 din 5 puncte
Ce trebuie sa faca o parte in cazul in care renunta la procedura jurisdictionala administrativa?
Răspunsul selectat: Va notifica aceasta organului administrativ-jurisdictional competent in termenul legal

vioriciu · Trimis: 12/01/2009 21:09 Titlul subiectului:

Pentru Muzik:
Te rog sa citesti bine topicele pe care le deschizi fiindca ai postat dreptul societatilor in topicul ce priveste Contenciosul administrativ.

_________________
LICENTIAT AP

Doina_bz · Nou venit Data inscrierii: 05/Ian/2008 Mesaje: 3

Data şi ora: 13.01.2009 16:48
Denumirea: 3_Dr_Societatilor_1
Starea: Completat
Rezultatul: 100 din 100 puncte
Test terminat în: 0 ore, 14 minute şi 43 secunde din 0 ore şi 20 minute alocate.
Instrucţiuni:

Întrebarea nr. 1
5 din 5 puncte

Care sunt deosebirile dintre societatea civila si cea comerciala ?

Răspunsul selectat: Scopul constituirii societatii comerciale difera

Întrebarea nr. 2
5 din 5 puncte

Care sunt asemanarile dintre societatea comerciala si asociatia in participatiune ?

Răspunsul selectat: ambele sunt asocieri de persoane in vederea realizarii de activitati comerciale

Întrebarea nr. 3
5 din 5 puncte

Ce caracteristici are obiectul de activitate al socieatii?

Răspunsul selectat: Licit si sa nu fie contrar ordinii publice si bunelor moravuri

Întrebarea nr. 4
5 din 5 puncte

Care este solutia corecta conform Codului comercial in ceea ce priveste faptele de comert unilaterale sau mixte ?

Răspunsul selectat: Este supus legii comerciale raportul juridic chiar daca pentru una din parti actul juridic respectiv are caracter necomercial

Întrebarea nr. 5
5 din 5 puncte

Ce reprezinta din punct de vedere juridic capitalul social al societatii ?

Răspunsul selectat: o garantie pentru creditorii sociali a existentei unui minim de bunuri si sume de bani in patrimoniul social

Întrebarea nr. 6
5 din 5 puncte

Care este efectul hotararii judecatoresti de admitere a opozitiei ?

Răspunsul selectat: Inopozabilitatea acesteia fata de tertii care au atacat-o ;

Întrebarea nr. 7
5 din 5 puncte

Ce caracteristici are filiala unei societati comerciale?

Răspunsul selectat: Filiala nu trebuie sa imbrace aceeasi forma de societate ca societatea-mama

Întrebarea nr. 8
5 din 5 puncte

Ce conditii trebuie sa indeplineasca firma societatii comerciale ?

Răspunsul selectat: sa fie disponibila si distinctiva.

Întrebarea nr. 9
5 din 5 puncte

Care sunt singurii asociati care pot ataca hotararile adunarii generale ?

Răspunsul selectat: Asociatii care au luat parte la adunarea generala, au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al adunarii, sau asociatii care nu au fost prezenti in adunarea generala.;

Întrebarea nr. 10
5 din 5 puncte

Ce pot solicita lichidatorii daca fondurile obtinute din lichidarea activului societatii nu sunt suficiente pentru ca sa acopere pasivul social?

Răspunsul selectat: Sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat si a celor ce nu au efectuat varsamintele

Întrebarea nr. 11
5 din 5 puncte

Care din cele de mai jos reprezinta o modalitate de majorare a capitalului social la societatea pe actiuni?

Răspunsul selectat: Compensarea creantelor detinute de actionari impotriva societatii

Întrebarea nr. 12
5 din 5 puncte

In ce cazuri creditorii societatii pot face opozitie ?

Răspunsul selectat: In cazul reducerii capitalului social, al fuziunii, divizarii si dizolvarii anticipate a societatii

Întrebarea nr. 13
5 din 5 puncte

In ce conditii asociatii societatilor de persoane si societatile cu raspundere limitata au dreptul de a se opune in cadrul adunarii generale cesiunii de parti sociale ?

Răspunsul selectat: Daca partile de interes sau cele sociale se cesioneaza unor terte persoane, ne asociati

Întrebarea nr. 14
5 din 5 puncte

Cum se realizeaza fuziunea prin absorbtie?

Răspunsul selectat: o societate existenta sau nou creata inglobeaza una sau mai multe societati, care isi inceteaza astfel existenta

Întrebarea nr. 15
5 din 5 puncte

De catre cine poate fi formulata cererea de inmatriculare a societatii comerciale in Registrul Comertului?

Răspunsul selectat: fondatori sau administratorii societatii

Întrebarea nr. 16
5 din 5 puncte

Care dintre urmatoarele reprezinta caz de dizolvare a societatii comerciale ?

Răspunsul selectat: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

Întrebarea nr. 17
5 din 5 puncte

Ce operatiuni pot efectua lichidatorii ?

Răspunsul selectat: Sa stea în judecata si sa fie actionati în interesul lichidarii; sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare; sa vânda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc; sa faca tranzactii; sa lichideze si sa încaseze creantele societatii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitanta; sa contracteze obligatii cambiale, sa faca împrumuturi neipotecare si sa îndeplineasca orice alte acte necesare;

Întrebarea nr. 18
5 din 5 puncte

Ce are ca obiect aportul în industrie ?

Răspunsul selectat: munca asociatilor

Întrebarea nr. 19
5 din 5 puncte

Care dintre urmatoarele este cauza speciala care determina dizolvarea?

Răspunsul selectat: Activul net al societatii s-a diminuat la mai putin de jumatate de valoarea capitalului social subscris

Întrebarea nr. 20
5 din 5 puncte

Care dintre urmatoarele este cauza speciala care determina dizolvarea?

Răspunsul selectat: Toate

AdBot · Robotelul cu reclame Ce este AdBot ? Click aici

	Pagina de start a forumului FORUMUL STUDENTILOR UNIVERSITATII SPIRU HARET » Arhiva pana in 2010(SJA BV)	Ora este GMT + 3 ore Du-te la pagina 1, 2 Urmatoare
Pagina 1 din 2